Posts Tagged 'Vicu Merlan'


Vicu Merlan: Patriotismul – factor esențial al unității românilor


Zestrea principală a oricărui popor este tradiția. Aceasta formează în timp amprente ce se sădesc adânc în conștiința neamului, formând o structură aparte, numită morfogenetica sau Egregorul Neamului Românesc.

Românii, ca oricare alt popor al Planetei, are o morfostructură unică, marcată activ de rezonanțe cu locul, cu obișnuințele, cu preocupările predominante, cu resursele biosferice etc. Toate acestea sunt predispoziții spre un destin de neam, de cultură, spre infrastructura a ceea ce numim patriotism. De-a lungul timpului populațiile carpato-danubiano-balcanice au purtat mai multe denumiri: pelagi, traci, geși, daci, români.

Așadar, în timp, dar și pe un spațiu determinant, poporul român și-a format o matrice constituțională, matrice ce s-a dezvoltat, a evoluat sau involuat, în funcție de factorii care i-au apărut, dar mai ales de intențiile colective ce implicau curaj debordant, acțiuni responsabile, omenie, altruism, ajutor fratern etc.

Ancorele fraterne se întâlnesc în toate locurile unde au locuit și s-au osârduit populațiile românești. Sufletul Neamului Românesc are profunde rezonanțe doar acolo unde românii s-au manifestat, au creat și s-au bucurat de roadele pământului.

Știința actuală a demonstrat (pe baza AND-ului uman prelevat din siturile arheologice din rămășițele umane) că  oamenii preistorici aveau același combinații genetice cu românii de astăzi. Așadar, românii din spațiul carpato-balcanic, sunt aceeași de acum peste 7000-10000 de ani în urmă, că nu au venit de nicăieri, că am fost aici de la …începuturi. Civilizațiile carpatice, obiceiurile, tradițiile, legendele toate duc spre același etalon: statornicie și continuitate.

Dorul de neam și de glie, de pământul bogat și variat, a fost ancora subtilă ce i-a atras magnetic pe toți cei care au plecat și pleacă de pe pământul strămoșesc.

Oriunde ne-am duce, esența noastră subtilă se manifestă acerb prin patriotism și dor de glia strămoșească. Orice element comun ce are analogii cu teritoriul românesc sau cu obiceiurile de acasă, produc vibrații vii în conștiința și sufletul nostru, oriunde ne-am afla, chiar la mii de km distanță de locul natal.

Pământul românesc a fost de-a lungul timpului ținta multor popoare barbare, a multora care au venit cu un singur scop: jefuirea avuțiilor, a recoltelor, a bunului cel mai de preț – pământul.

Cel mai bun aliat al românului a fost Bunul Dumnezeu, ce l-a călăuzit la vremuri de restriște, l-a îndrumat să se ascundă în codrul des, sau chiar să lupte cu dușmanul nemilos. De aceea Bunul Dumnezeu i-a sădit adânc în suflet și conștiință dorul de glie, de păduri și râuri, tradiții și veselie. Continue Reading »



ROMÂNII – PĂLMAȘII EUROPEI de prof. dr. Vicu Merlan


Politica postdecembristă a guvernanților României a fost una păgubitoare pentru poporul român. Din ce în ce mai mult, parcă, se urmărește o politică de dezrădăcinare și distrugere a poporului român, folosindu-se diverse strategii machiavelice. Guvernele ajunse la putere nu țin cont de interesele generale ale românilor, dând legi ce-i înstrăinează de la o zi la alta, de glia și obiceiurile strămoșești.

Pământul, atât de râvnit de înaintași, a ajuns o pradă importantă pentru străini. Legile le sunt favorabile doar celor care dețin capitalul financiar, doar străinilor. Românul, din bruma de bani pe care o obține ca salariu, abia reușește să-și ducă traiul, să-și achite creditul împrumutat și în cel mai bun caz să meargă câteva zile pe an în concediu.

Această situație de fapt a făcut ca după anul 2007, an al aderării României la Uniunea Europeană, să se realizeze un exod al populației românești spre toate colțurile planetei. Pe cei mai mulți îi întâlnim în State precum: Italia, Spania, Anglia. Am întâlnit români și în îndepărtatele orașe ale nordului scandinav, la Kiruna, Tromso etc.

Dacă până mai ieri pălmașii Europei proveneau din rândul polonezilor, sârbilor, albanezilor, arabilor etc., după 2007, românii au invadat piața locurilor de muncă necalificată. Se poate observa că la ora actuală, românii prestează cele mai grele și mai dificile munci, cele mai prost plătite, cele mai insalubre locuri etc.

Intelectuali români, forțați de circumstanțele economice românești s-au angajat, pe o perioadă scurtă (vacanțe, concedii fără plată) prestând servicii necalificate, unele umilitoare, din dorința de a câștiga câțiva euro în plus, muncă pe care acasă nu ar fi prestat-o niciodată. Salariul obținut acolo într-o lună de zile, mult sub media autohtonilor, reprezintă de cele mai multe ori suma a peste jumătate de an câștigați în țară, motivația principală fiind așadar banul. Apelând la această măsură extremă, ce implica multe riscuri (se știe că unii români au murit în condiții misterioase sau în accidente de muncă),  românii, luați de val, s-au înglodat în datorii la cămătarii internaționali (bănci), din dorința de a avea unele bunuri de strictă necesitate, la care tânjeau cu decenii în urmă. Multe din cele râvnite și le-au cumpărat.

Care a fost prețul? Umilința și decăderea la nivelul pălmașului zilier, exploatat la maxim. Aici nu mai conta meseria pe care fusese calificat în țară, nici studiile pe care le avea, conta forța brațelor sale, puterea de a munci. S-a observat, că indiferent de cât de civilizat s-ar crede un Stat, fie că e Suedia, Germania, Norvegia, Anglia ș.a., banul, dorința de a câștiga cât mai mult iau mințile și celor mai mărinimoși investitori capitaliști. În fond, sistemul capitalist are ca scop obținerea profitului indiferent de mijloacele folosite, mai puțin sau deloc, îmbogățirea pălmașului.

Mediul periculos în care lucrează pălmașul, toxic uneori, din cauza erbicidelor, a infectanților de tot felul, are ca efect degradarea fizică a acestuia. De exemplu, în Suedia, unde se plantau brazi, exista un mediu toxic riscant, din cauza aportului de erbicide și îngrășăminte de tot felul, administrate copăcelului care urma să fie plantat, pentru a rezista la dăunători și pentru a crește. În Germania, Spania, Italia, Franța ș.a., unde ponderea pălmașului român este mare, în livezile cu pomi fructiferi, la grădini de zarzavaturi cu tomate, la căpșuni, sunt administrate zeci de tratamente, despre care culegătorul nu are habar, simțindu-le ulterior sau imediat sub forma migrenelor, a intoxicațiilor, a vomei, a alergiilor variate etc. Continue Reading »