Posts Tagged 'Viaţa lui Virgil Maxim'


Viaţa lui Virgil Maxim – “Nuntaşul cerului” – alcătuită de maicile de la M-rea Paltin Petru-Vodă


Virgil Maxim„Viaţa e Hristos. Cine nu este în Hristos este în moarte, în negaţia vieţii” .
Copilăria şi educaţia
Virgil Maxim vede lumina zilei pe 4 decembrie 1922 în comuna Ciorani-Prahova. E cel dintâi fiu al lui Constantin şi Alexandrina Maxim care au mai avut încă doi băieţi, Ion şi Alexandru. Tatăl, inginer agronom şi primar în Ciorani, devenit prin viaţa lui jertfitoare un fel de „părinte al satului” se preocupă să traseze şi drumul propriilor odrasle: „Ne-a dat Dumnezeu trei băieţi! Pe cel mai mare îl vom face învăţător. Neamul şi ţara asta întregită are nevoie de educatori. Pe al doilea îl vom face agronom, pentru că pământul acesta trebuie lucrat de gospodari pricepuţi. Iar pe al treilea îl vom face ofiţer, căci ţara şi neamul trebuie apărate”. Alexandru Maxim, mezinul familiei, îşi găseşte sfârşitul în confruntarea armată de la Mesentea, jud. Alba, fiind răpus de gloanţele Securităţii. Îşi împlineşte astfel vocaţia de erou şi martir al neamului, sortită de propriul tată. Ion Maxim a fost şi el închis de comunişti, înscenându-i-se un proces pentru delapidare, iar Virgil, pe nicovala suferinţelor de o viaţă, va scrie o pagină de demnitate în cartea neamului românesc.
Urmează cursurile Şcolii Normale, mai întâi la Ploieşti (1934-1938), unde în anul 1937 depune legământul în cadrul Frăţiilor de Cruce. La doar 15 ani, în întâlnirea euharistică cu Hristos, are revelaţia propriului sens existenţial: „Când corul şcolii cânta: «Cinei Tale celei de Taină, astăzi Fiul lui Dumnezeu, părtaş mă primeşte…» şi părintele pronunţa: «Se împărtăşeşte robul lui Dumnezeu, Virgil…», am simţit că prin intenţia de a mă lega în prezenţa Lui reală să-I fiu slujitor credincios în viaţa neamului, mi-am pecetluit soarta pentru toată viaţa. Până la ieşirea din biserică am fost copleşit de această stare” . Continue Reading »