Posts Tagged 'Sf. Mănăstire Văratic'


SĂ NE APĂRĂM CU SFINȚII PĂRINȚI DE EREZII! de Pr. Stavrofor Constantin Catană de la Sf. Mănăstire Văratic



Am mai spus și mai spunem că Biserica Ortodoxă este ecumenică (universală), nu ecumenistă, fapt pentru care, atunci când vine vorba să ne definim viața noastră în sânul Bisericii Ortodoxe, să nu fim în confuzie, ci să reflectăm puțin câte puțin la ceea ce suntem și la ceea ce nu trebuie să fim. Așadar, să nu fim indiferenți la furiile dezlănțuite ale răului ce vin în valuri distrugătoare și zdrobitoare peste credința noastră ortodoxă și peste valorile tradiționale ale poporului român.

În vremea asta sunt mulți apostoli mincinoși care, prin cuvinte ademenitoare, pângăresc sufletul ortodocșilor din sânul Preacuratei Maici – Biserica. Și pentru credința înaintașilor noștri care s-au închinat unui singur Dumnezeu și și-au „păzit unirea Duhului întru legătura păcii”, după cum spune Sf. Ap. Pavel efesenilor (4:3), nici noi să nu ne pierdem curajul, ci cu învățătura Sfinților Părinți, să-i întâmpinăm pe cei care se învrăjbesc împotriva Adevărului și a credinței ortodoxe, arătându-le că, prin harul și puterea lui Hristos Mântuitorul, Ortodoxia nu va fi înghițită niciodată de egoismul lumii degradate și că, în ciuda tuturor tensiunilor și a încercărilor de pe acest pământ, vom fi mereu în lupta cea bună pentru Adevărul Ortodoxiei și al credinței creștine, pecete pusă adânc pe sufletul și ființa noastră. Știm că, lupta împotriva Ortodoxiei se dezlănțuie ca un foc mistuitor și erorile sunt aplaudate cu sărutare frățească.

Părintele Justin Pârvu, spunea că ignoranța e cuceritoare, dar „luptați până la capăt! Nu vă temeți!”. Iar, Ieremia, Mitropolitul Gortinei (prof. emerit al Universității Kapodistriene din Atena), spunea: „Iubitule, nu uita că ești botezat în sfânta cristelniță și ești creștin ortodox. Ești parte a Bisericii Ortodoxe, cea care păstrează credința adevărată. Întreabă, citește și vei înțelege singur că numai dreapta credință este adevărată. Există o mișcare care se cheamă ecumenism. Ai grijă să nu te amăgească această mișcare vicleană! Este o mare erezie, este erezia tuturor ereziilor. Erezia aceasta vrea să unească Adevărul credinței noastre cu minciunile celorlalte religii, chipurile și pentru unitate…”. Așa că, pe învățătura și îndemnul Sfinților Părinți strigăm la poarta inimilor celor înfierbântate de erezie și-i chemăm la trezvie, prin lucrarea neobosită a harului iubirii dumnezeiești, arătându-le ca și altădată că arma cea mai de temut a Ortodoxiei, imbatabilă, este „sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu” (Efeseni 6:17).

sf. ioanȘi, ca să arătăm că suntem creștini ai mileniului trei, ne ridicăm împotriva celor care fac compromisuri dogmatice și gesturi liturgice condamnate de Canoanele Bisericii și totodată arătăm, conform Canonului 15 al Sinodului I-II Constantinopol (Pidalion, pag. 85), că atunci când un episcop învață o învățătură străină Bisericii Ortodoxe, preoții acelei eparhii pot întrerupe pomenirea acelui episcop. Drept aceea, limbile cele mai cuvioase nu trebuie să tacă pentru ca Adevărul, credința cea dreaptă și tradiția cea sfântă să nu fie umbrite sub ideea de dialog frățesc.

O întrebare actuală: „Este lumea ortodoxă pregătită să reziste unei crize spirituale, cel puțin în prima fază după ținerea Marelui Sinod Panortodox, care va avea loc în Insula Creta în iunie 2016? Acum se tace, însă cei care vor pierde credința cea strămoșească, tradiția și adevărurile scripturistice sunt tinerii de astăzi și de mâine care sunt indiferenți la întâlnirile sincretiste interreligioase și intercreștine, la care se fac gesturi simbolice sincretiste și rugăciuni în comun cu ereticii, dar vina aceasta este de partea noastră, care slujim Biserica lui Hristos și care suntem responsabili de educația și formarea acestui popor.  De suntem creștini cu adevărat și mărturisitori ai Adevărului n-are rost să ne plângem, pentru că avem învățătura Sfinților Părinți, care ne arată valorile spirituale cât și stricăciunile neortodoxe care generează neliniște și miros urât. Dar să nu ne lăsăm pradă haosului, ci să respingem public orice abatere de la dreapta credință și de la Sfintele Canoane.

Și chiar dacă Patriarhul ecumenic s-a rugat împreună cu Papa Francisc I la Sfântul Mormânt, călcând în picioare Canoanele Sfinților Apostoli, noi să nu rătăcim în credința noastră și nici în înșelare duhovnicească pentru că Sfinții Părinți ne ajută să nu rătăcim de la Adevăr.

Mărturisirea dreptei credințe și lupta neîncetată împotriva ereziilor nu trebuie să înceteze, căci așa cum spune Sf. Ioan Gură de Aur: „nimănui nu-i este de folos viața dreaptă întru credință greșită”. Slujitorii Ortodoxiei trebuie să fie pe deplin conștienți de răspunderea pe care o au față de poporul credincios al Bisericii și să vegheze neîncetat și să urmărească cu real interes devierile dogmatice ce se vor face în încercarea de apropiere față de eterodocși. Am spus și mai spun, ecumenismul zilelor noastre, este „un absolut antropomorfic, antropocentric, neduhovnicesc și neteologhisit”, după cum ni-l descrie arhimandritul Gheorghe Kapsanis[1]. Continue Reading »



Cu Hristos în vremea Sfintelor Sărbători – omul se umple de Har, de Pr. Stavr. Constantin Catana de la Sf. Mănăstire Varatic


102-0083Firea omului cea slăbănogită de păcat, are nevoie iară şi iară de Sfinte Sărbători pentru a-şi înnoi viaţa fără stricăciune. Pentru că ele sunt daruri Sfinte pentru tot omul, care vin cu binecuvântări din înaltul cerului, pentru ca să fie dezlegat de păcat şi cu Hristos să se umple de Har, nu prin desfătare care aduce stricăciune, ci prin prăznuire aleasă pentru a nu mai fi „stricat de poftele înşelăciunii”(Efeseni 4,22)
Sfintele Sărbători, sărbătorite cu Hristos Mântuitorul, îl ajută pe om ca să se situeze pe drumul unei vieţi morale cu un comportament care să placă lui Dumnezeu şi Sfinţilor.
La vreme de Sărbătoare, omul trebuie să se nască înlăuntrul său pentru a fi „plin de har şi de adevăr” (Ioan 1,14) ca să-şi agonisească pacea lăuntrică printr-un salt evident către dincolo de fire care sunt neîngăduite privirii. Lumea în care trăim, gustând lacomă din păcate şi înrobită satanei, în Sfintele Sărbători nu caută voia lui Dumnezeu, ci se luptă să stingă lumina prăznuirii lor cu „fărădelegi”, prin programe de tot felul, pline de drăcovenii ce sunt promovate de Mass-Media în mare parte, degradând în mod voit încărcătura spirituală, drept conferit de Dumnezeu omului pentru a se ilumina şi a se învrednici de darul sfinţeniei „gustând să vadă cât de bun este Domnul”. Şi cum spuneam, la vremea asta greu se mai umple omul de Har în timpul Sfintelor Sărbători, calea către Hristos Mântuitorul şi către Sfânta Biserică este tot mai uitată şi batjocorită cum îi trece fiecăruia prin cap, cu inimaginabile comportamente satanice, încălcându-se voit prin hidoşenie făţişă rânduiala cea sfântă a contemplaţiei lui Dumnezeu.
Toţi ar trebui să ştim că: „Un dar minunat al Bisericii sunt Sfintele Sărbători sau praznice care, cu bucuriile şi frumuseţile lor, înseninează, luminează, înnobilează viaţa(vezi + Iustinian Chira Maramureşanul, Darurile Bisericii, Cluj Napoca 1983, pag.23). Uitarea şi nepăsarea unora faţă de Sfintele Sărbători, este dovada înstrăinării de lumina Cuvântului lui Dumnezeu, a înstrăinării din patimă, despre care Stareţul Dionisie de la Colciu zice: „Patima e în stăpânirea ta, dar îţi trebuie osteneală titanică s-o tai după ce a prins rădăcină în simţurile tale. Dar nu-i cu neputinţă să o smulgi, nu-i cu neputinţă… Dacă ceri ajutorul lui Dumnezeu, te ajută Dumnezeu, dar trebuie hotărârea ta.” Continue Reading »