Posts Tagged 'revista ortodoxia'


Revista Ortodoxă ATITUDINI nr. 74


Revista Ortodoxă ATITUDINI nr. 74

Revista Ortodoxă ATITUDINI nr. 74

 

A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 74

Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici , la adresa de

email: atitudini.pv@gmail.com sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

 

SUMAR

Editorial:
SMERENIA – ARMA ATOTPUTERNICĂ PRIN CARE DUMNEZEU GUVERNEAZĂ LUMEA
de Monahia Fotini

 

4 SF. EVGHENIE CEL NOU, OSTAȘUL MUCENICIT PENTRU CRUCEA LUI HRISTOS

14 MĂRTURII DESPRE SF. EVGHENIE – NOUL MUCENIC FĂCĂTOR DE MINUNI

18 PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: DE LA DICTATURA COMUNISTĂ LA LIBERTATEA ÎNCHIPUITĂ DE AZI
AMINTIRI DIN DETENȚIE

24 AM CUNOSCUT ODATĂ… UN OM SFÂNT. PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU
de Miron Remus Ionel

31 DIN JURNALUL TEODOREI STAMATE: „CÂND AM SĂ FIU MARE
VREAU SĂ SCHIMB CE E GREȘIT. VREAU SĂ FAC OAMENII SĂ ÎNȚELEAGĂ CÂT CONTEAZĂ CONTRIBUȚIA ORICUI!“

38 PĂRINTELE FLORIN STAMATE – L-AM VĂZUT PE MÂNTUITORUL VENIND ȘI SPUNÂND: „PE CARE EU ÎI IUBESC, ÎI FAC PĂRTAȘI SUFERINȚELOR MELE DE PE CRUCE“

47 PĂRINTELE ALEXIE MEDICUL: DESPRE SMERENIA MAICII DOMNULUI ȘI CUM PUTEM ÎNȚELEGE VOIA LUI DUMNEZEU

54 IEROMONAHUL SILUAN, STAREȚUL MĂNĂSTIRII ORTODOXE DIN NEW MEXICO: „DOAMNE, TREZEȘTE-TE ÎN MINE!“ DESPRE CUM BIRUIM FRICA ȘI DEZNĂDEJDEA

63 „VA MAI DA ȚARA ROMÂNEASCĂ UN RÂND DE MARTIRI!“ MONAHUL VALERIAN GRECU ÎN DIALOG CU GABRIEL TIMOFTE

70 CU PĂRINTELE JUSTIN ÎN INIMI, LA POMENIREA ANUALĂ A SFINȚILOR MĂRTURISITORI DE LA AIUD

79 EVOCĂRI ALE SFINȚENIEI MĂRTURISITORILOR
DIN ÎNCHISORILE COMUNISTE LA CONFERINȚA DE LA IAȘI

90 CE ESTE METAVERSUL ȘI CUM NE VA AFECTA SĂNĂTATEA MENTALĂ
de Anișoara Melnic

97 TRĂIM… ALĂTURI DE ORFANII REFUGIAȚI DIN UCRAINA
de Anca Alexandru

99 ÎNVIEREA DOMNULUI, EXPLOZIA IMENSĂ DE IUBIRE A LUI HRISTOS CĂTRE OMENIRE
de Părintele Theologos

 

Comandă sau Abonament poți face la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com,

completând formularul de mai jos sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

    Nume *

    Email *

    Telefon *

    Mod de livrare * PostaCurier

    Adresa de livrare *

    Comanda dvs. *

    Rezolvați operația de mai jos *

    Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.

     



    Revista Ortodoxă ATITUDINI nr. 68


    Tache Rodas în Revista Ortodoxă ATITUDINI nr. 68

    Revista Ortodoxă ATITUDINI nr. 68

    A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 68

     

    Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici , la adresa de

    email: atitudini.pv@gmail.com sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

     

    SUMAR

     

    Editorial

    DAN GRĂJDEANU: AVEM DREPTUL
    SĂ NE APĂRĂM COPIII ÎMPOTRIVA
    SEXUALIZĂRII JUVENILE!

    6. CONSTANTIN RODAS – MĂRTURISITORUL NEÎNVINS, CU SUFLET DE COPIL ȘI SÂNGE DE MARTIR

    20. TACHE RODAS: CUVINTE DE FOLOS ÎNCREDINȚATE MAICILOR DE LA MĂNĂSTIREA PALTIN PETRU-VODĂ

    25. PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: CUVINTE DUHOVNICEȘTI
    „A FUGI DE SUFERINȚĂ ÎNSEAMNĂ A LEPĂDA CRUCEA LUI HRISTOS“

    29. DR. LUMINIȚA ȘIPOȘ: DOR DE PĂRINTELE JUSTIN, SFÂNTUL ROMÂN CU OCHII DE CER

    31. PĂRINTELE GAVRIIL, STAREȚUL MĂNĂSTIRII AIUD: „SĂ VĂ ÎNCĂRCAȚI ORI DE CÂTE ORI AVEȚI POSIBILITATEA, DE ACEST HAR DE LA AIUD, ACUM AVÂNDU-L ȘI PE BĂDIA TACHE AICI, LA RÂPA ROBILOR!“

    39. DE VORBĂ CU DR. PSIHIATRU GALINA RĂDULEANU: „NOI AM DEZLĂNȚUIT STIHIILE, RĂUL S-A DEZLĂNȚUIT
    ȘI AM CREAT DEZECHILIBRE ÎN NATURĂ“

    49. VASILE IAMANDI, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST: „SĂ CREZI, SĂ SPERI, SĂ AJUȚI ȘI SĂ IUBEȘTI!“

    56 IN MEMORIAM PĂRINTELE PROCLU NICĂU
    „AM CUNOSCUT SFINȚI“

    62. PĂRINȚI DUHOVNICEȘTI DESPRE VACCINUL ANTI-COVID ȘI BIRUINȚA ASUPRA BOLII

    71. EFECTELE PSIHOLOGICE ALE MĂSURILOR DE DISTANȚARE ANTI-COVID
    de Anișoara Melnic

    75. FAȚA NEVĂZUTĂ A VACCINĂRII ANTI-COVID ÎN OPINIA UNOR EXPERȚI DIN LUMEA MEDICALĂ

    82. VACCINUL ÎMPOTRIVA CORONAVIRUSULUI ȘI DEMISTIFICAREA LUI
    de Monahul Pavel Aghioritul, doctor în biologie moleculară și biomedicină

    89. ASPAZIA OȚEL PETRESCU: „O IUBIRE CARE DĂ TOTUL
    ȘI CARE NU CERE NIMIC. UN OM CARE POATE SĂ IUBEASCĂ ÎN FELUL ACESTA, ESTE INTANGIBIL“

    96. SFÂNTUL CARE MI-A SCHIMBAT VIAȚA: PĂRINTELE EVGHENIE HULEA
    de Gabriel-Andrei Timofte

    99. ÎNALTUL ÎNALT ȘI SF. M. MC. MERCURIE
    de Marcel Bouruș

     

    Comandă sau Abonament poți face aici , la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com,

    completând formularul de mai jos sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

      Nume *

      Email *

      Telefon *

      Mod de livrare * PostaCurier

      Adresa de livrare *

      Comanda dvs. *

      Rezolvați operația de mai jos *

      Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.

       



      9 Martie – Zi de cinstire si pomenire a martirilor din temnitele comuniste, impreuna cu Sfintii 40 de Mucenici din Iezerul Sevastiei


      Sfintii Inchisorilor-Sfinții români din închisori

      Sfinții români din închisori

      Parintele Justin Parvu, la Aiud, comemorandu-i pe fratii sai de suferinta, Martirii din temnitele comuniste

      Parintele Justin Parvu, citind Acatistul Sfintilor din inchisori

      Fragment din Acatistul Parintelui Justin
      Condac 8
      Delta Dunării apele sale voia să-şi ascundă, nesuferind să vadă jertfa voastră cea defăimată, Părinte, cum cu braţe schiloade munţi de pământ aţi săpat şi înfruntând vânturi năprasnice, arşiţă şi ger, snopi mari de stuf aţi tăiat, iar sângele vostru scurs prin şanţuri apele Dunării l-au purtat, sfinţind pământul ţării şi al lumii, pentru care noi ne închinăm nevoinţelor voastre, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

      Icos 8
      Minune preaslăvită a lucrat Dumnezeu în colonia de muncă de la Periprava, în ziua Sfinţilor Trei Mari Ierarhi, când cumpliţii prigonitori v-au aruncat iarna în Delta îngheţată la – 30 de grade, ca să tăiaţi baloţii de stuf, dar pentru credinţa voastră, Domnul a încălzit apa şi soarele mai puternic în chip minunat a strălucit, încât cei ce vă păzeau erau arşi de razele lui, iar tu, părinte, văzând minunea, mai mult te-ai întărit în nădejde şi puterea lui Dumnezeu peste tine s-a pogorât, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
      Bucură-te, Mucenicule slăvit, căci asemenea Sfinţilor 40 de Mucenici din iezerul îngheţat ai pătimit;
      Bucură-te, diamant al răbdării, că de groaza gerului nu te-ai spăimântat;
      Bucură-te, că împreună cu Părintele Ilie Lăcătuşu pe ceilalţi fraţi i-aţi îmbărbătat;
      Bucură-te, că răbdând chinuri vremelnice, ai câştigat virtuţi veşnice;
      Bucură-te, că de la Domnul darul iubirii de oameni ai câştigat;
      Bucură-te, că în bătăi pe fratele tău, ce nu rezista, de mână l-ai luat;
      Bucură-te, că „Rezistă, Moţule”, i-ai zis, şi a rezistat;
      Bucură-te, că moartea fraţilor tăi ai plâns, ce fără cruce în gropile comune s-au stins;
      Bucură-te, că mult te-ai căit că nu împreună cu ei ai murit;
      Bucură-te, vrednicule urmaş, că slava sfinţilor închisorilor prin tine a dăinuit;
      Bucură-te, căci mult pătimind, până la sfârşit ai răbdat;
      Bucură-te, că Domnul slobozirea din temniţă ţie ţi-a dat;
      Bucură-te, de Dumnezeu purtătorule, Mărturisitorule Justine!
      (intreg Acatistul aici)



      Hotărârea finală a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare referitoare la Sinodul din Creta «Sinodul din Creta nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Panortodox»


      Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a emis hotărârea ei finală referitoare la Sinodul din Creta și la textul cu titlul: „Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine”. Prin hotărârea ei unanimă, cu toți episcopii prezenți la ședința Sinodului, care a avut loc la 15 noiembrie 2016, Sfântul Sinod:

      A amintit că la 1 Iunie a cerut amânarea Sinodului și că același lucru l-au făcut în continuare și alte trei Biserici Ortodoxe Locale Autocefale (Patriarhia Antiohiei, a Georgiei și a Rusiei).
      A observat că au fost chemați să urmărească Sinodul reprezentanți ai mass mediei și ai diferitelor grupări religioase eterodoxe, dar nu au fost chemați, nici măcar ca observatori, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe a Americii, care este recunoscută ca Biserică Autocefală de către Patriarhia Bulgară.
      A observat de asemenea că textul cu titlul: „Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine” nu a fost semnat de o mare parte de ierarhi care au participat la Sinod, dintre care unii sunt teologi ortodocși proeminenți.

      În continuare hotărârea Sfântului Sinod s-a referit, mai în detaliu, la diferite puncte problematice ale textului sinodal. Mai concret:

      În ceea ce privește paragraful 4 al textului, Sfântul Sinod explică că rugăciunea Bisericii pentru „unirea tuturor” nu înseamnă restabilirea unității cu alți creștini, ca și cum unitatea este ceva care s-ar fi pierdut de către Biserică, ci se referă la întoarcerea în sânul Bisericii prin Botez, Mirungere și Dumnezeiasca Euharistie a celor care au căzut. Mai mult, Sfântul Sinod face cunoscut că Biserica Ortodoxă nu poate accepta diferitele teorii despre această unitate, teorii care persistă la eterodocși, cum ar fi „teoria Bisericii nevăzute”, „teoria ramurilor” și „teoria egalității dogmelor”, precum și teoria de curând formulată a „teologiei baptismale”, potrivit căreia există o unitate primitivă într-un „botez comun”. Sfântul Sinod a făcut cunoscut că toate aceste teorii au legătură cu doctrina despre „harul creat” al Sfântului Duh, care a fost condamnată de către Biserică. Și încheind, Sfântul Sinod face cunoscut, de asemenea, că respinge doctrina care se află în Decretul privind Ecumenismul a Conciliului Vatican II, ca expresie a aceluiași concept eclesiologic greșit menționat mai sus.
      În ceea ce privește paragraful 5 al textului, mai concret, declarația că Biserica Ortodoxă participă la inițiativele ecumeniste „cu scopul căutării unității” pierdute „a tuturor creștinilor”, Sfântul Sinod o consideră inacceptabilă și de neîngăduit, datorită faptului că Biserica Ortodoxă nu și-a pierdut niciodată unitatea ei. Dimpotrivă, ceea ce s-a întâmplat este că ereziile care au apărut și schismele care s-au făcut au căzut din Biserică, fără ca aceasta să însemne că Trupul lui Hristos va putea vreodată să piardă integritatea ontologică originală – o unitate indisolubilă, care rezultă din ipostasul ontologic indisolubil a lui Hristos.
      În ceea ce privește mult-discutatul paragraf 6, Sfântul Sinod consideră că fraza: „Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a celorlalte biserici și comunități eterodoxe care nu se află în comuniune cu ea”, este de fapt în opoziție cu paragraful 1 al aceluiași text, care menționează că Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una. Dogmele și Canoanele Bisericii fac imposibilă acceptarea existenței mai multor biserici. În același chip, această frază se vede că este în opoziție și cu paragraful 2 al textului, care menționează că „Biserica Ortodoxă fundamentează unitatea Bisericii pe faptul întemeierii ei de către Domnului nostru Iisus Hristos și pe comuniunea în Sfânta Treime și în Taine. Această unitate se exprimă prin succesiunea apostolică și prin tradiția patristică și este trăită până astăzi în ea”. Sfântul Sinod nu consideră că prin adaosul acceptării „denumirii istorice” și prin explicarea că bisericile și comunitățile eterodoxe nu se află în comuniune cu Biserica Ortodoxă, textul ar fi păzit în felul acesta de primejdia înșelării. Dimpotrivă, acceptarea denumirii istorice implică în mod necesar și acceptarea realității exprimată de această denumire. Dacă cei care au semnat textul au înțeles că referirea la acceptarea „denumirii istorice” nu s-a făcut cu scopul de a corespunde cu o realitate istorică, adică nu intenționa să se refere la biserici, textul ar fi trebuit să menționeze aceasta. Altfel, acceptarea „denumirii istorice” face să se subînțeleagă existența altor biserici în afară de Biserica Ortodoxă cea Una, fapt care se află în evidentă contradicție cu paragraful 1 și cu cuvintele cu care începe paragraful 6 (care fac cunoscut că Biserica este Una și Ortodoxă).
      În ceea ce privește paragraful 12, Sfântul Sinod consideră că afirmația că „în timpul desfășurărilor dialogurilor teologice scopul comun al tuturor este restabilirea finală a unității în dreapta credință și în dragoste” este foarte naivă și nu reflectă natura multidimensională a procedurii. Unitatea implică unitatea în credință, în modul de gândire și în făptuire, cu privire la definițiile dogmatice și la Canoanele care au fost aprobate de Sinoadele ecumenice, precum și la tradiția liturgică și viața duhovnicească în Sfântul Duh. Calea pentru atingerea unității trece prin pocăință și prin mărturisirea Credinței Ortodoxe și a Botezului ortodox.
      În ceea ce privește paragraful 12 (care de fapt este paragraful 20), Sfântul Sinod propune ca la fraza: „Perspectivele dialogurilor teologice… sunt determinate totdeauna în baza… criteriilor canonice ale tradiției bisericești deja formulate”, propoziția „ale tradiției bisericești deja formulate”, va trebui înlocuită cu propoziția „ale tradiției Bisericii Ortodoxe”. Continue Reading »



      Se cere caterisirea marelui teolog Theodor Zisis?


      Cu stupoare aflam dintr-un articol publicat pe site-ul grecesc aktines ca Patriarhul Ecumenic Bartolomeu cere caterisirea marelui Teolog Theodor Zisis, probabil pe motiv de impotrivire fata de pseudo-sinodul din Creta

      Ἀκοῦστε τὸν πατέρα Θεόδωρο Ζήση, σὲ ἀποκλειστικὴ συνέντευξη στὸ «Ρωμαίικο Οδοιπορικό», ἀποκαλύπτει τὰ ὅσα ἔζησε καὶ βίωσε κοντὰ στὸ Οἰκουμενικὸ Πατριαρχεῖο, χωρὶς ὁ ἴδιος νὰ εἶναι ποτὲ οἰκουμενιστής. Ἀναφέρει ἐπίσης, ὅτι ὅταν συνηδειτοποίησε τὴν σκληρὴ ἀντιπατερικὴ οἰκουμενιστικὴ πραγματικότητα τοῦ Οἰκουμενικοῦ Πατριαρχείου, διέκοψε ἀμέσως κάθε ἐπαφή, καὶ τὸ Φανάρι μονομιᾶς ξεκίνησε διωγμούς…

      Σύμφωνα μὲ πληροφορίες τοῦ ἰστολογίου Κατάνυξις, ὁ Πατριάρχης Βαρθολομαῖος ἐπανέρχεται καὶ ζητᾶ μὲ ἐπιστολή του ἀπὸ τὴν ΔΙΣ τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἑλλάδος (7-9 Δεκεμβρίου 2016), τὴν καθαίρεση τοῦ πατρὸς Θεοδώρου Ζήση καὶ τῶν ὑπ΄ αὐτόν, τὴν ὁποία φέρεται νὰ ἀπαιτεῖ προσωπικὰ ἀπὸ τὸν Ἀρχιεπίσκοπο Ἱερώνυμο. Ἐπιθυμεῖ νὰ φιμώσει δηλαδή, ὅλους ὅσοι ἀντιστρατεύονται τὴν ψευδοσύνοδο τοῦ Κολυμπαρίου.

      Νὰ γνωρίζει ὅμως ὁ Πατριάρχης Βαρθολομαῖος καὶ οἱ ὑπ΄ αὐτὸν, καθὼς καὶ ἡ Ἐκκλησία τῆς Ἑλλάδος, ὅτι ὁ πατὴρ Θεόδωρος Ζήσης καὶ ὅλοι ἐμεῖς οἱ μαθητές του μὲ τὴν εὐρύτερη καὶ στενότερη ἔννοια τοῦ ὄρου, δὲν φοβόμαστε τὶς ποικίλες διώξεις ποὺ ἐκσφενδονίζουν, ἀλλὰ οὔτε θὰ μπορέσουν νὰ καταφέρουν τὸ παραμικρὸ, διότι ὅποιος κατέχει τὴν Ἀλήθεια δὲν ὑπολογίζει τὶς ἀπειλὲς τους. Πλησίον στὸν πατέρα Θεόδωρο αἰσθανόμαστε «ὡς ἡ ὄρνις τὰ νοσσία ἑαυτῆς»! Στῶμεν καλῶς Ἀρχιερεῖς!

      Sursa: aktines



      Neurochirurgul Ștefan Mindea – Un doctor pentru suflet și trup. “Sunt clipe in operatie cand simti ca te ajuta un sfant”




      Biserica Greciei la ”Sfântul și Marele Sinod” din Creta (III) de Mitropolitul Nafpaktosului și Sfântului Vlasie, Ierótheos Vlachos


      Ierotheos VlachosBiserica Greciei la ”Sfântul și Marele Sinod” din Creta
      (III)
      de Mitropolitul Nafpaktosului și Sfântului Vlasie, Ierótheos Vlachos

      Comunicare depusă spre studiu la Actele întrunirii plenare
      a Sinodului Bisericii Greciei, din 23-24 noiembrie 2016.

      a) Teoria neortodoxă despre ”Bisericile eterodoxe”
      Merită remarcat că după depunerea noii propuneri de către Delegația Bisericii Greciei, fără însă ca delegația să aibă vreo împuternicire din partea Sinodului Bisericii Greciei de a face modificări în deciziile acestuia, și după acceptarea hotărârii de către celelalte Biserici Ortodoxe, în esență nu au mai fost susținute următoarele hotărâri eclesiologice ale Sinodului nostru, cu excepția câtorva detalii, așa cum am prezentat acest lucru în alt text.
      Propunerea finală a Bisericii Greciei la paragraful 6 a fost următoarea:
      ”Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici și confesiuni creștine eterodoxe, fără a fi în comuniune cu ele…”.
      Pentru început, menționez că nu cunosc încă exact cui aparține noua propunere, făcută în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, dar îmi pot da seama că autorul acestei idei nu cunoaște învățătura dogmatică a Bisericii Ortodoxe Sobornicești-Universale (Katholiki), așa cum se va vădi mai jos.
      Apoi, nu s-a acordat suficient timp pentru a fi studiată și evaluată nouă propunere de către Delegația noastră. Hotărârea a fost luată în câteva minute, într-o stare de tensiune și fără o discuție esențială pe subiect. S-a văzut că unii dintre arhierei cunoșteau conținutul noii propuneri înainte de a fi comunicată de către Arhiepiscop membrilor delegației, în ce mă privește, însă, o auzeam pentru prima oară în acel moment. Mai mult, s-a prezentat în presă că noua propunere este în spiritul hotărârii Sinodului Bisericii Greciei și, în cele din urmă, a fost înfățișată ca o victorie a Bisericii noastre.
      Justificarea hotărârii este următoarea:
      ”Prin această modificare reușim să impunem o hotărâre sinodală care pentru prima oară în istorie limitează cadrul istoric al relațiilor față de eterodocși, nu în ființă, ci DOAR în denumirea istorică a acestora ca Biserici și Confesiuni creștine eterodoxe. Urmările eclesiologice ale acestei modificări sunt de la sine înțelese. Nu doar că nu influențează negativ într-un mod oarecare tradiția ortodoxă de veacuri, ci, dimpotrivă, eclesiologia ortodoxă este păzită în mod foarte clar”.
      În Buletinul de Presă al Bisericii Greciei din ziua respectivă (25-6-2016) a fost formulată opinia că Delegația Bisericii noastre a făcut o nouă propunere ”în spiritul hotărârii Sinodului Bisericii Greciei”.

      i) O proastă formulare a propunerii
      Noua propunere formulată de către reprezentanții Bisericii Greciei, cu excepția mea, este problematică în următoarele puncte:
      Mai întâi, noua propunere a alterat și alt cuvânt din hotărârea Sinodului Bisericii noastre. În hotărârea inițială, verbul ”recunoaște existența” fusese înlocuit cu verbul ”cunoaște”, în timp ce noua propunere a înlocuit pe ”cunoaște” cu ”acceptă”. Firește, după cum se poate vedea, altă greutate are verbul ”cunoaște” și alta verbul ”acceptă”. Așadar, există o diferențiere foarte clară față de hotărârea Sinodului și în acest punct.
      Apoi, a fost înlocuit cuvântul ”ființă” prin cuvântul ”denumire”, ca și cum numele nu ar face trimitere la ”ființă”. Nu există nume fără ființă, pentru că, în acest caz, este exprimat un nominalism eclesial. Acest lucru nu poate fi acceptat nici în subiectele naționale și, din acest motiv, de pildă, Grecia refuză să recunoască denumirea de ”Macedonia” pentru ”Skopje”, cu toate că această denumire este folosită de Statul Skopje de mulți ani. După cum, de asemenea, Ciprul refuză să recunoască ”Republica Turcă a Nordului Ciprului”, cu toate că a trecut un interval de timp de când a fost cucerită de Turcia această regiune a Ciprului.
      Mai mult, s-a afirmat că denumirea istorică este ”Biserici eterodoxe creștine”, deși acest lucru nu este menționat în mod constant în textele istorice. Grupările celor din afara Bisericii, în diferite texte, sunt denumite prin iconomie ”Biserici apusene”, dar nu ”Biserici eterodoxe”. Cuvântul ”eterodox” înseamnă ”eretic” și de aceea nici romano-catolicii, nici protestanții nu se autocaracterizează drept ”eterodocși”. Dimpotrivă, chiar, vedem contrariul în textele lor oficiale. Astfel, avem aici o expresie diplomatică, nu teologică, prin care sunt luați în derâdere deopotrivă și ortodocșii, și eterodocșii. Continue Reading »



      Să cerem mijlocirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul în prigoană și războaie


      Sfântul Mare Mucenic DimitrieCum și-a lăsat Sf. Dimitrie racla ca să apere, călare și înarmat, cetatea Tesalonic
      Vreme de mai mult de o mie șase sute de ani, Sfântul Dimitrie nu a încetat să păzească și să ocrotească Tesalonicul.
      L-a apărat de incursiunile barbarilor, mai ales în timpul asediului orașului de către hoardele nenumărate ale hanului avarilor, cu care luptau multe neamuri slave, în toamna anului 586 (sau 587). Din pricina unei epidemii ce izbucnise în oraș, apărătorii lui rămăseseră foarte puțini. Atunci s-a arătat Sf. Dimitrie pe zidurile cetății și i-a încurajat pe luptători să reziste în fața repetatelor atacuri ale vrăjmașilor. În a șaptea zi a asediului, la 26 octombrie, în vreme ce locuitorii cetății erau adunați la biserica Sfântului și prăznuiau pomenirea lui, barbarii pregăteau atacul hotărâtor.
      Sfântul, văzând ce au de gând, și-a lăsat racla sa de argint cuprinsă de flăcări și a alergat pe meterezele cetății. Acolo, pe ziduri, Sfântul, călare pe un cal alb și în fruntea unei oștiri puternice, s-a luptat cu vitejie lovindu-i, rănindu-i, aruncându-i de pe ziduri și omorându-i pe vrăjmași chiar și numai cu o simplă privire înfricoșătoare. „Ce apărător și luptător preaputernic ai născut, o, iubitoare de Dumnezeu și de Mucenic păzită cetate a Tesalonicului!”, strigă diaconul Ioan Stavrakios, hartofilaxul Tesalonicului, scriitorul minunilor Sfântului. Trupurile celor morți au fost atât de multe, încât s-a minunat atunci Tesalonicul de atâția ostași morți”.
      Aceasta s-a întâmplat atunci când nu era niciun ostaș tesalonicean pe zidurile cetății. Când paracliserul a văzut racla Sfântului în flăcări, a strigat, luminat fiind de Sfântul: „Barbarii se află lângă ziduri! Izbăviți patria!”. Atunci tesalonicenii înfricoșați au alergat la ziduri și, văzând mulțimea trupurilor moarte, au slăvit pe Marele Mucenic și purtătorul de chinuri Dimitrie, care i-a izgonit pe vrăjmași, fără a fi nevoie ca locuitorii orașului să intre în luptă. Continue Reading »



      Viața Părintelui Paisie Olaru, alcătuită pe scurt de maicile de la m-rea Paltin Petru Vodă


      Paisie OlaruPărinte Paisie Olaru, rugător pentru toată lumea

      Binecuvântatele meleaguri natale
      Blândul și smeritul duhovnic, Ieroschimonahul Paisie Olaru, povățuitor către Hristos al multor suflete – călugări și mireni – , s-a născut la 20 iunie 1897, în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, primind la Botez numele de Petru. A avut ca înaintași duhovnicești pe aceste meleaguri, pe Cuviosul Monah Vitalie Athonitul (1891-1945), care a sihăstrit în pădurile din jurul Mănăstirii Caracalu din Sfântul Munte Athos, Protosinghelul Ghedeon Verenciuc (1891-1945), egumen al Schitului Sihăstria Voronei, Cuviosul Pustnic Gherasim († 1940) care a viețuit în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria și Cuviosul Pustnic Gherasim Greeruș († 1925), învrednicit de Dumnezeu de darul facerii de minuni și al înainte-vederii, Cuviosul Părinte Ioasaf Apostoliu (1764-1833), unul dintre cei mai vestiți duhovnici ai Mănăstirii Neamț, ucenic al Sfântului Paisie Velicikovschi.
      În acest binecuvântat colț de țară s-a născut, câțiva ani mai târziu (în 1900), Schimonahul Marcu Dăncilă, un smerit isihast cu o înaltă viețuire duhovnicească. Tot aici, în 1912, a văzut lumina zilei marele nostru duhovnic, Cuviosul Arhimandrit Cleopa Ilie, care avea să-i fie ucenic Părintelui Paisie și care, în plină dictatură comunistă, a îndrumat mii de suflete pe calea Ortodoxiei. Aici s-a născut și Ieroschimonahul Onufrie Frunză, cel plin de râvnă pentru Ortodoxie, care despre heterodocși spunea așa: „Dacă vine la Dreapta Credință și se face ortodox, vorbesc și îi spun. Dacă nu vrea, nu discut cu el”. În același an, 1913, s-a născut în satul Crăiniceni, comuna Păltiniș – Botoșani, Sfântul Ioan de la Neamț Hozevitul, ale cărui Sfinte Moaște sunt cinstite cu mare evlavie la Hozeva, în Țara Sfântă și ale cărui poezii și sfătuiri duhovnicești dăruiesc mângâiere și povățuire întregului neam românesc binecredincios.
      În atmosfera duhovnicească a rugăciunii acestor cuvioși a viețuit Părintele Paisie Olaru.

      Părinții și educația
      Părinții săi, Ioan și Ecaterina, erau oameni săraci în cele pământești, însă bogați în cele duhovnicești, având dreaptă credință, evlavie și frică de Dumnezeu. De aceea, au dat celor cinci copii ai lor o bună creștere duhovnicească. El a fost cel mai mic dintre frați. Tatăl său era pădurar, iar mama sa, casnică.
      Părintele Paisie își amintește: „La noi în sat nu se învățau mai mult de trei clase primare. În acești trei ani am fost premiantul clasei. La sfârșitul anului îmi cântau băieții: «ai ascultat, ai învățat, coroană ai luat!». Pe atunci se dădeau ca premii cărți cu Viețile Sfinților. Sigur că mă mândream. Părinții mei, Ioan și Ecaterina, au trăit în pace și mergeau la biserică regulat, mai ales la sărbători mari. Țin minte, la Paști, după Înviere, venea tata de la biserică cu pască sfințită și cu ouă roșii într-un ștergar frumos. Noi îl așteptam să vină și când intra în casă, zicea: «Hristos a înviat!», iar noi răspundeam: «Adevărat a înviat!». Apoi tata ne atingea cu pasca sfințită la frunte. Ca sfaturi, părinții mai mult ne învățau cu viața lor, fiind oameni simpli. Nu i-am auzit niciodată să se certe sau să înjure. Tata știa Paraclisul Maicii Domnului pe de rost, precum și alte rugăciuni și se ruga cu glas tare că auzeam și noi. Iar mama era prietenoasă cu toată lumea și ne spunea de multe ori: «Măi băieți, să fiți cuminți, ca să nu dăm cinstea pe rușine!»”. Continue Reading »



      A apărut nr. 43 al Revistei ATITUDINI, dedicat Sf. Ioan Iacob Românul și dezbaterilor pe tema Sinodului Panortodox din Creta


      Coperta Revista Ortodoxa ATITUDINI nr. 43

      Revista ATITUDINI nr. 43 dedicată Sf. Ioan Iacob Românul și dezbaterilor pe tema Sinodului Panortodox din Creta

       Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici sau la adresa de

      email: atitudini.pv@gmail.com

      SUMAR

       

       6  SF. IOAN IACOB ROMÂNUL – ISIHASTUL PUSTIEI DIN ȚARA SFÂNTĂ

      22 PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU DESPRE ILUZIA PARTIDELOR POLITICE DE AZI:

      „NOȚIUNEA DE CEAUȘESCU AU TRANSFORMAT-O ÎN NOȚIUNEA DE PARTID“

      Interviu realizat de Monahia Fotini

      26 SĂ NE APĂRĂM CU SFINȚII PĂRINȚI DE EREZII!

      de Pr. Stavrofor Constantin Catană de la Sf. Mănăstire Văratec

      33 DESPRE CUM SĂ DOBÂNDIM DARUL LACRIMILOR ȘI AL UMILINȚEI DIN ÎNVĂȚĂTURILE

      UNEI SFINTE NECUNOSCUTE CĂTRE FIUL EI DUHOVNICESC (II)

      39 DESPRE SINOADELE TÂLHĂREȘTI

      de Ioan Vlăducă

      46  ASTA E DICTATURĂ, NU BISERICĂ!

      Părintele Mihai Andrei Aldea despre abateri, rătăciri și erezii în Regulamentul așa-zisului Sinod Panortodox din Creta

      55 P.S. LONGHIN DE BĂNCENI:

      NU VOI RECUNOAȘTE ACEST SINOD VICLEAN ȘI TÂLHĂRESC!

      Să devenim trădători ai sfintei noastre credințe ortodoxe ori să mărturisim adevărul sfânt?

      60  CUVÂNTUL MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU

      LA SIMPOZIONUL INTERORTODOX: „SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD. MARE PREGĂTIRE, NICIO AȘTEPTARE“

      66 SFÂNTUL GRIGORIE PALAMA, UN SFÂNT ANATEMIZAT DE „BISERICA“ ROMANO-CATOLICĂ. UN SFÂNT ANTIPAPIST ȘI DELIRUL FILOPAPIST AL ECUMENIȘTILOR

      de protopresbiter Anghelos Anghelacopulos, parohia Agia Paraschevi, Mitropolia  Pireu

      70 GENERAȚIA MUTILATĂ GENETIC SAU GENERAȚIA MANIPULABILĂ

      Interviu cu D-na Galina Răduleanu, medic psihiatru și fost deținut politic Interviu realizat de Părintele Ioan  Șișmanian

      82 DACĂ NU ÎNCERCĂM SĂ DOVEDIM CĂ SUNTEM ROMÂNI, ACEASTĂ ŢARĂ SE VA INTEGRA ÎN EUROPA DOAR PÂNĂ LA CARPAŢI

      De Lt. Comandor(r) Aurelian Chirica

      87 HORIA BERNEA – REZISTENȚĂ PRIN CULTURĂ

      Muzeograful mărturisitor

      de Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Țăranului Român

      93 CUM AFECTEAZĂ FACEBOOK-UL MODUL DE DEZVOLTARE ȘI FUNCȚIONARE A CREIERULUI ÎN PERIOADA ADOLESCENȚEI

      de Monahia Alexandra

      98  DRUMUL SPRE OSCAR

      de Danion Vasile

      Comenzi sau Abonamente se pot face aici, la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com

      sau completând formularul de mai jos.

        Nume *

        Email *

        Telefon *

        Mod de livrare * PostaCurier

        Adresa de livrare *

        Comanda dvs. *

        Rezolvați operația de mai jos *

        Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.



        PARINTELE JUSTIN PARVU: Cuvant pentru intrarea in NOUL AN


        p jUSTINTrecerea în noul an nu ne foloseşte, din păcate, cu nimic. N-avem niciun spor, nu trezeşte în noi ceea ce trebuie să trezească, adică înfricoşata Judecată şi veşnicia. Că-i 2013, că-i 2028, că-i 3000, asta nu spune nimic despre noi. Este anul acesta pe care l-am trăit, cu cât ne-am apropiat, cu cât am simţit mai mult trăirea noastră faţă de Dumnezeu, asta înseamnă An Nou: apropierea noastră de Sfânta Treime, că de acolo curge toată energia şi spiritualitatea neamurilor noastre. Uitaţi-vă acuma sunt atâtea noutăţi asupra noastră şi-s legate numai şi numai de viaţa spirituală, nu-i interesează de nimic altceva, decât numai de viaţa duhovnicească a fiecărei naţii, a fiecărui individ în parte pentru că ei au fost şi continuă până astăzi şi vor fi în veac împotriva lui Hristos. Acum boala lor, a stăpânilor acestei lumi, este să detroneze, să desfiinţeze din orice suflet curat şi sănătos pe Hristos. Ruga noastră aici este. Făptuirile şi îngrijirile de toate celelalte, şi astea-s bune, dar să nu depăşească o limită. Limita aceasta să fie cum am spus: ca Sfânta Cruce la trecerea linei ferate, crucea Sf. Andrei. La fiecare pas, atenţiune.
        După cum în orice gând al nostru, în orice faptă şi cuvânt, trebuie să ne gândim dacă-i bun gândul meu, dacă-i bună fapta mea, dacă-i bună vorba mea. Trebuie redusă foarte mult obişnuinţa asta a lumii de a pierde timpul în televizor, în calculator, în internet, în toată tehnica asta a noastră. Eu nu pot să fiu împotriva lucrurilor acestea, pot să fie şi utile, dar numai dacă există şi o lupă formată, serioasă ca să poată lepăda mereu tot ce există, pentru a alege ce este bun.
        Albina pleacă din stup şi se duce, aleargă, se duce şi se aşează pe floricica cea care are nectar. De unde ştie care-i floarea aceea? Parcurge 2-3000 de flori pentru un gram de miere. Cam aşa ar trebui să fim şi noi: matca bună şi apoi Dumnezeu ne va ajuta pe parcurs. Să ne izbăvească de mânia Lui, să nu înnădească neamurile străine şi de forţa răului care năpusteşte asupra Ortodoxiei, în special. Căci a fost şi rămâne un nod greu pentru ei, mai ales popoarele din Răsărit care mai au ceva sănătos în lumea noastră ortodoxă, faţă de Occidentul ăsta care s-a transformat. Ce era cultura şi civilizaţia în Franţa, Germania, Spania, Italia? Iată ce a ajuns astăzi Occidentul şi ce a ajuns Rusia. În sărăcia ei a ajuns astfel, dar ei au menţinut şi cunoscut adevărul şi lumina adusă pe pământ. Împreună cu îngerii care luminează şi aprindem şi noi lumânări de la ei, şi ei de la noi, mucenicii şi mărturisitorii şi martirii, cu toţii, împreună formăm buchetul acesta de flori ca să ne desăvârșească Dumnezeu…

        (preluat din Cartea: Ne vorbește Părintele Justin, vol. III)



        A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 41 dedicată Bădiei Nicolae Purcărea


        Copertă Revista ATITUDINI nr. 41

        Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici sau la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com

        SUMAR:

        EDITORIAL: HALLOWEEN –„SĂRBĂTOAREA MORȚII”.CUI PRODEST*?
        de Monahia Gavriila

        Pagina 8: BĂDIA NICOLAE PURCĂREA – SCULPTORUL SUFERINȚEI ROMÂNEȘTI
        DIN TEMNIȚELE COMUNISTE

        Pagina 20: DE VORBĂ CU PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU.
        Cele trei forțe Care distrug națiunile: televizorul, globalizarea și ecumenismul

        Pagina 24: MULT POT FACE RUGĂCIUNEA ȘI MIJLOCIREA PĂRINTELUI JUSTIN
        Întâmplări minunate adunate de maicile de la m-rea paltin petru vodă

        Pagina 28: COMEMORARE A MARTIRILOR ȘI A MĂRTURISITORILOR DIN MINA DE LA BAIA SPRIE

        Pagina 34: CONSTANTIN STRĂCHINARU DESPRE PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU

        Pagina 36: DA, SUNTEM ÎN RĂZBOI! DAR DACĂ ROMÂNII SE VOR TREZI, NU VOR PUTEA FI OPRIȚI DE NIMENI!
        interviu Cu Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

        Pagina 44: PĂRINTELE PAULIN CLAPON DE LA MĂNĂSTIREA PETRU-VODĂ
        – NECROLOGUL UNUI MARTIR

        Pagina 50: SOMNUL RAȚIUNII A NĂSCUT LEGEA 217/2015. EFECTELE EI SCONTATE
        de Ciprian Voicilă

        Pagina 60: FRANCMASONERIA, MAI ESTE O ASOCIAȚIE SECRETĂ?
        de Părintele Stavrofor Constantin Catană

        Pagina 63: „TRĂIEȘTI ATÂT TIMP CÂT TE ROGI”
        Starețul Elisei Simonopetritul – Cuvânt pentru monahi

        Pagina 70: DESPRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA
        de Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

        Pagina 84: SĂ CEREM MIJLOCIREA SFÂNTULUI MARE MUCENIC DIMITRIE, OCROTITORUL ÎN PRIGOANĂ ȘI RĂZBOAIE

        Pagina 88: DIN FRUMUSEȚEA ȘI CUNUNILE MUCENICIEI
        sfântul ierarh teodosie de la brazi

        Pagina 92: MODESTIE, CURAJ ȘI DĂRUIRE: VASILE PÂNZARIU
        de pr. Cătălin Serediuc

        Pagina 96: RELAȚIILE INTERPERSONALE ÎNTRE FRICĂ ȘI IMPRUDENȚĂ
        de Ioan Vlăducă

        Comenzi sau Abonamente se pot face aici la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com sau completând formularul de mai jos.

          Nume *

          Email *

          Telefon *

          Mod de livrare * PostaCurier

          Adresa de livrare *

          Comanda dvs. *

          Rezolvați operația de mai jos *

          Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.



          Părintele Justin Pârvu la Părintele Paisie Olaru. „Am simţit o afinitate sufletească între mine şi Părintele Paisie”


          P iUSTIN 3PĂRINTELE JUSTIN LA PĂRINTELE PAISIE OLARU: „VII DE DEPARTE, NU? VII DE DEPARTE![1]

          Părinte, ne puteţi povesti ce aţi făcut imediat după ce aţi ieşit din închisoare?

          Cum vă mai spuneam, aveam o dorinţă foarte mare încă de când eram în pușcărie să ajung şi să-mi spovedesc sufletul la Părintele Paisie Olaru. Am simţit o afinitate sufletească între mine şi Părintele Paisie. Aşa că prima dată m-am dus direct la Sihăstria, la Părintele Paisie, aşa murdar cum am ieşit din temniţă, nici acasă nu ajunsesem. Am vrut să-mi odihnesc sufletul duhovniceşte înainte de a mă întâlni cu familia şi cu ceilalţi. Am ajuns într-o sâmbătă seara la Sihăstria, în timpul unei privegheri foarte frumoase, ce mi se părea îngerească. Şi eram tuns chilug. A doua zi m-au îmbrăcat şi pe mine acolo, am ieşit la Vohod, şi atunci m-am împărtăşit prima dată, după ce am ieşit din temniţă.

          După cât timp?

          În puşcărie ne împărtăşeam la Mină. Ne împărtăşeam mai des.

          La Periprava v-aţi împărtăşit vreodată?

          Da, cum să nu! Doar am stat mult acolo la Periprava.

          Dar unde făceaţi Liturghiile?pr-Paisie - 02

          Două Liturghii le-am făcut pe trupul lui Şerban Ienculescu, la Constanţa. Era umflat tot, măi, era muribund. Arunca plămânii afară, zilnic câte o gamelă de sânge şi acolo am făcut Liturghie pe trupul lui de două ori.

          Cât a mai trăit după ce aţi făcut Liturghiile?

          Vreo 7-8 zile. Dar ce fel de Liturghie era aceea… Când vorbeşti în puşcărie de Liturghie, trebuie să te gândeşti aşa la ceva foarte sumar, pentru că aveai nişte paznici acolo care se uitau mereu pe vizetă, veneau din 5 în 5 minute să vadă fiecare pat, dacă e individul sau nu. Nu aveam cărţi, totul se făcea pe de rost. Şi erau trei patru preoţi care spuneau tot ce ştiau acolo, Liturghia se ştia, unul zicea în taină, ne ajutam să terminăm repede.

          Harul pe care l-am primit în acele Liturghii, nu l-am mai simţit niciodată în libertate. Sunt unele lucruri care nu se pot spune…

          E adevărat că părintele Cleopa nu v-a înţeles aşa de bine precum Părintele Paisie şi v-a canonisit pentru faptul că aţi făcut Liturghie în închisoare? Continue Reading »



          Sf. Paisie Aghioritul – Profeție despre cel de al Treilea Război Mondial. „Întâi de toate, Dumnezeu va pedepsi pe marii vrăjmaşi ai Ortodoxiei: Islamul şi Catolicismul”.


          ΓΕΡΩΝ ΠΑΪΣΙΟΣLumea arde. Pricepeți asta?

          Cei mai mari mucenici au fost proorocii. Mucenici mai mari decât toți mucenicii, cu toate că n-au murit toți cu moarte mucenicească. Pentru ca mucenicii sufereau pentru puțin, în timp ce proorocii vedeau o situație şi sufereau mereu. Au strigat, au strigat, şi ceilalţi erau indiferenți. Iar când a venit vremea şi i-a ajuns mânia lui Dumnezeu din pricina nepăsării lor, erau chinuiți şi aceia (proorocii) împreună cu ei. …N-am conștientizat ca diavolul a hotărât să distrugă făpturile lui Dumnezeu. Este hotărât sa lucreze astfel ca să distrugă lumea. A turbat, pentru că a început să intre în lume neliniştea cea bună. Este foarte sălbăticit, pentru că ştie că timpul lui e scurt (Apoc. 12,12). Acum face ca un criminal, care atunci când îl înconjoară, spune: „Nu mai am izbăvire ! Mă vor prinde!” – şi sparge tot. …Lumea arde. Pricepeți asta? Au cuprins-o multe ispite. O astfel de văpaie a aprins diavolul încât de s-ar aduna toți pompierii, n-o pot stinge. Văpaie duhovnicească[1]. N-a rămas nimic. Numai de rugăciune e nevoie, ca să se milostivească Dumnezeu spre noi. Vezi, atunci când se aprinde un foc mare nici pompierii nu mai pot face nimic, ci oamenii sunt nevoiți să se întoarcă la Dumnezeu şi să-L roage să trimită o ploaie puternică, ca să se stingă.[2]

          Despre începutul celui de al treilea Război Mondial, la vremea spanacului

          Când veţi auzi că apele Eufratului sunt îngrădite de turci în susul lor cu un baraj şi sunt folosite pentru irigare, să ştiţi atunci că deja suntem în proces de 3418_World_war1024_768pregătire a acelui mare război şi astfel se deschide drumul pentru armata de două sute milioane de oameni a răsăritului, precum spune Apocalipsa. Printre pregătiri va şi aceasta: va trebui să sece râul Eufrat ca să poată trece o armată numeroasă. La o adică, zâmbi Stareţul, dacă două sute de milioane de chinezi, ajungând aici, vor bea câte o cană de apă, îl vor usca pe loc! Mi s-a spus că armata Chinei numără acum două sute de milioane de ostaşi, adică acel număr concret despre care scrie Sfântul Ioan în Apocalipsă. Chinezii pregătesc chiar şi un drum pe care îl numesc miracolul epocii, cu lăţimea unui rând de o mie de ostaşi aliniaţi. Acest drum deja e construit până la hotarele Indiei. Continue Reading »