Posts Tagged 'Parintele Justin Parvu'


PĂRINTELE JUSTIN: ÎNDEMN PENTRU POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI


Cu toată dragostea vă îmbrățișez și vă doresc un post cât mai folositor și un post și cu sufletul și cu trupul, un post care să ne servească cu adevărat, în cinstea Maicii Domnului și a tuturor sfinților care se roagă permanent pentru noi, muritorii de rând, că noi împreună cu toți formăm, oarecum, ceata cerească cu cea pământească, împreună strigând: „Doamne, fă ce vrei cu noi, numai mântuiește-ne!”.
Să ținem măcar două, trei privegheri de noapte, să ținem în fiecare biserică câte trei liturghii, luni, miercuri și vineri, bineînțeles, în afara zilelor potrivite, să facem fiecare câte o Psaltire și Dumnezeu sunt sigur că va îndeplini dorințele noastre. Și zicem și noi, că suntem în prag de Adormirea Maicii Domnului: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, care întru adormirea ta, nu ne lași pe noi!”.



Părintele Justin Pârvu: RUGAȚI-VĂ LA SFINȚII ROMÂNI!


RUGAȚI-VĂ LA SFINȚII ROMÂNI!

Una din maici era bolnavă și se simțea foarte rău. Părintele Justin a trimis-o la spital pentru a-și face investigațiile medicale. În urma analizelor, a reieșit că maica avea un chist mare ovarian și noduli tumorali la sân, markerii tumorali erau de asemenea foarte mari. Nu făcuse puncție, dar diagnosticul era cam clar – cancer.

Maica, disperată, s-a dus la Părintele Justin să îi spună rezultatul analizelor și plângând i-a cerut Părintelui Justin ajutor, spunându-i că se roagă la mai mulți sfinți, printre care și cei tămăduitori: Nectarie, Pantelimon etc. Părintele Justin a lăcrimat împreună cu maica și i-a zis așa: „Măi, dar la Sfinții Români de ce nu vă rugați? Rugați-vă la Sfinții Români și la cei din temnițele comuniste și vă veți vindeca, pentru că ei sunt sfinții noștri și așteaptă să le cerem rugăciunile, iar ceilalți sfinți nu vor să ne ajute pentru că noi desconsiderăm pe proprii noștri sfinți români”.

Maica a făcut cum i-a zis Părintele, s-a rugat la Sfinții Români. După două săptămâni s-a dus să își repete analizele. Și minune! Cancerul dispăruse, și chistul și ganglionii. Sfinții au vindecat-o, prin rugăciunile și lacrima Părintelui Justin.

(Preluat din cartea „Părintele Justin Pârvu – Mărturii ale sfințeniei”, Mănăstirea Paltin Petru Vodă)



PR. PROF. VASILE PĂVĂLEANU: PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU ȘI LIBERTATEA DUHULUI ÎN LUMINA ISIHASMULUI MARTIRIC DIN TEMNIȚELE COMUNISTE ȘI ÎN CONTEXTUL VREMURILOR DE ACUM


RUGĂCIUNE, LIBERTATE, ISIHASM

Măicuțele de la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă au propus pentru simpozionul de astăzi tema Părintele Justin și libertatea duhului în lumina isihasmului martiric din temnițele comuniste și a vremurilor acestora pe care le trăim. Titlul acesta este bine ales, este bine formulat cu sensuri adânci înfipte în tradiția bisericii și cu rezonanță pentru vremurile noastre. Din titlu se desprind deodată trei premise și anume: împlinirea a 103 ani de la nașterea Părintelui Justin, pomenit astăzi cu toată rânduiala și îi mulțumim Preasfințitului Părinte Paisie pentru prezența aici, în zona Moldovei și în zona Neamțului.

A doua premisă o constituie proclamarea de către Sfântul Sinod anului 2022 ca an al rugăciunii și ca an comemorativ al Sfinților Isihaști între care este inclus și Sfântul Paisie de la Neamț, cel care a revigorat monahismul în zona Neamțului și a Moldovei și nu numai. Și a treia premisă: libertatea duhului în condițiile actuale de provocare, de cernere, de limitare sau de constrângere a libertății, fapt ce parcă anunță o nouă eră, numită de unii ,,apusul libertății” sau de alții: ,,dictatură medicală” sau de altă natură, lucru pe care nu vrem să îl analizăm în detaliu, acum.

Ca să unim cele trei premise, aș vrea să spun următoarele: omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu. Chipul, pe lângă rațiune și simțire, înseamnă voință liberă. Așa precum Dumnezeu are libertate desăvârșită, căci „Dumnezeul nostru în cer și pe pământ toate câte a voit a făcut”, tot la fel și omul a fost dăruit de Creator cu aceeași facultate sufletească, după cuvântul Scripturii care zice clar: ,,Iată, Eu pun înaintea ta binele și răul, viața și moartea. Alege viața ca să trăiești tu și urmașii tăi”. Deci, omul are capacitatea de a alege între posse non mori, adică putința nemuririi și între posse peccare, adică putința păcătuirii. Adevărata libertate nu este însă alegerea răului, care înseamnă libertinaj, robie, robia păcatului sau căderea sub stăpânirea celui rău, după cum spune Sf. Ap. Pavel că ,,toată făptura a fost supusă stricăciunii nu din voia ei ci din voia celui ce a supus-o”. Adevărata libertate este cea larg deschisă binelui, cea a urcușului duhovnicesc și a unirii duhului omului cu duhul lui Dumnezeu, după un alt cuvânt al Sfântului Apostol Pavel care zice: ,,duh este Dumnezeu și unde este duhul Domnului, acolo este libertate”. Sau după cuvântul Sfântului Petru din prima sa epistolă sobornicească, pe care îl vom auzi luni, la pericopa Apostolului săptămânii care zice: ,,Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și când ați avea libertatea ca acoperământ al răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu”. Continue Reading »