Posts Tagged 'parintele iustin'


Fragmente video din cadrul Simpozionului dedicat memoriei Părintelui Justin Pârvu, m-rea Paltin – 13 februarie


 

 

 



Părintele Justin Pârvu: CUM AJUNGEM LA BUCURIA UNEI RUGĂCIUNI CURATE ȘI SFINTE!


Pr. Justin Parvu, m-rea Paltin

Pr. Justin Parvu, m-rea Paltin

Cum ajungem să ne rugăm așa cum trebuie?
Ajungem să ne rugăm așa cum trebuie prin oleacă de suferință. Dacă nu treci prin suferință, nu știi să te rogi. Dacă nu treci prin suferință, nu știi să iubești. Dacă nu știi să iubești, nu vine harul lui Dumnezeu. Dar noi, românii, întotdeauna am fost legați și Dumnezeu mereu ne-a iconomisit această stare ca să putem și suferi, ca să putem să și ne rugăm curat. Că rugăciunea nu este numai o derulare de rânduieli din Ceaslov, de acatiste și paraclise. Nu! Este trăire evidentă și participarea ta la ziua aceasta mare a frumuseții dinlăuntrul omului. Aici este important să putem ca prin această răbdare și pocăință, să ajungem la bucuria unei rugăciuni curate și sfinte.

În același timp e o criză de duhovnici. Vor veni duhovnici buni în viitorul apropiat?
Această criză a apărut încă din 1948-1950, de când comunismul a introdus regulamentele acestea în Biserică. Au venit cu desființarea monahismului, au venit cu secularizarea mănăstirilor și în același timp cu totalul refuz de a primi elemente noi. După anii 1948-1950 mănăstirile au primit foarte limitat începători. Primeau numai oameni bolnavi, handicapați, lucru care a dus la sărăcia aceasta de duhovnici. Un duhovnic, în viața lui cea de toate zilele, trebuie să-și ducă și viața duhovnicească, să aibă și un mediu, să aibă o ambianță, să aibă niște mănăstiri unde să se formeze, unde să se consolideze, să se întărească și acolo împreună cu viețuitorii să poată să se călească și să formeze ucenici. Așa dispersat, și împins dintr-o zonă în alta, nu se poate forma. Ori la noi a fost și o mentalitate greșită că în mănăstire dacă s-au ales așa vreunul, doi mai deosebiți care să facă ceva în lumea creștină, ei au fost marginalizați și în sfârșit s-au dus în lumea întreagă. Au ajuns în Sf. Munte, au ajuns pe Sinai, au ajuns peste tot, dar n-au rămas în România. Asta din cauza răutății și a planului diabolic pe care comunismul l-a lăsat în lumea noastră creștină, că n-au nevoie de îndrumători spirituali. Ei au nevoie de oameni care să producă mai mult sminteală decât zidire. Și au și reușit pentru că este ambianța aceasta de satanizare. Aceasta este drama mare. Continue Reading »



Părintele Justin Pârvu la Părintele Paisie Olaru. „Am simţit o afinitate sufletească între mine şi Părintele Paisie”


P iUSTIN 3PĂRINTELE JUSTIN LA PĂRINTELE PAISIE OLARU: „VII DE DEPARTE, NU? VII DE DEPARTE![1]

Părinte, ne puteţi povesti ce aţi făcut imediat după ce aţi ieşit din închisoare?

Cum vă mai spuneam, aveam o dorinţă foarte mare încă de când eram în pușcărie să ajung şi să-mi spovedesc sufletul la Părintele Paisie Olaru. Am simţit o afinitate sufletească între mine şi Părintele Paisie. Aşa că prima dată m-am dus direct la Sihăstria, la Părintele Paisie, aşa murdar cum am ieşit din temniţă, nici acasă nu ajunsesem. Am vrut să-mi odihnesc sufletul duhovniceşte înainte de a mă întâlni cu familia şi cu ceilalţi. Am ajuns într-o sâmbătă seara la Sihăstria, în timpul unei privegheri foarte frumoase, ce mi se părea îngerească. Şi eram tuns chilug. A doua zi m-au îmbrăcat şi pe mine acolo, am ieşit la Vohod, şi atunci m-am împărtăşit prima dată, după ce am ieşit din temniţă.

După cât timp?

În puşcărie ne împărtăşeam la Mină. Ne împărtăşeam mai des.

La Periprava v-aţi împărtăşit vreodată?

Da, cum să nu! Doar am stat mult acolo la Periprava.

Dar unde făceaţi Liturghiile?pr-Paisie - 02

Două Liturghii le-am făcut pe trupul lui Şerban Ienculescu, la Constanţa. Era umflat tot, măi, era muribund. Arunca plămânii afară, zilnic câte o gamelă de sânge şi acolo am făcut Liturghie pe trupul lui de două ori.

Cât a mai trăit după ce aţi făcut Liturghiile?

Vreo 7-8 zile. Dar ce fel de Liturghie era aceea… Când vorbeşti în puşcărie de Liturghie, trebuie să te gândeşti aşa la ceva foarte sumar, pentru că aveai nişte paznici acolo care se uitau mereu pe vizetă, veneau din 5 în 5 minute să vadă fiecare pat, dacă e individul sau nu. Nu aveam cărţi, totul se făcea pe de rost. Şi erau trei patru preoţi care spuneau tot ce ştiau acolo, Liturghia se ştia, unul zicea în taină, ne ajutam să terminăm repede.

Harul pe care l-am primit în acele Liturghii, nu l-am mai simţit niciodată în libertate. Sunt unele lucruri care nu se pot spune…

E adevărat că părintele Cleopa nu v-a înţeles aşa de bine precum Părintele Paisie şi v-a canonisit pentru faptul că aţi făcut Liturghie în închisoare? Continue Reading »



Părintele Justin Pârvu: „Noi nu ne-am sprijinit niciodată nici pe puterile Americii, nici pe puterile Rusiei şi în nicio putere din lumea aceasta decât numai în acoperământul Maicii Dom­nului[1]”


   Parintele Justin_azil Paltin În cazul în care va izbucni un nou război mondial, credeţi că România va fi afectată?

Sigur că şi noi vom fi implicaţi, pentru că statele aces­tea mari îşi protejează întotdeauna teritoriul şi nu deschid un câmp de luptă pe terenul lor. Îl deschid pe la români, pe la bulgari şi alte state mai puţin însemnate în ochii lor. Ei intervin doar când au un interes anume. Să nu credem că ne vrea cineva binele, să ne ocrotească pe noi vreun stat. Păi, cât de greu s-a făcut unitatea aceasta a noastră, a românilor, că ne-au sfâşiat şi ungurii şi ruşii? Ei nu au niciun interes ca noi să fim independenţi şi puternici…

Dragii mei, eu nu spun că acum sau mai târziu începe sau nu războiul, pentru că, de altfel, creştinul trebuie să fie mereu pregătit pentru sfârşitul său. Dar atunci când Dum­nezeu arată semne clare prin care ne anunţă cumva să ne pregătească, iar noi nu le luăm în seamă, înseamnă că am ajuns la o nebunie a patimilor în care nu mai distingem ce e bine de ce e rău. Orbirea patimilor în care e cuprinsă această generaţie este aşa de mare încât nici dacă văd bombarda­mente sub nasul lor, nici atunci nu pot lua aminte la ei înşişi, ca să se pocăiască. Pentru că Domnul a închis ochii lor casă nu vadă şi urechile lor ca să nu audă. Aceasta datorită obişnuinţei lor în patimi. Îmi aduc aminte şi pe vremea mea, în timpul celui de al doilea război mondial, noi I7P28AZeram în linia întâi şi luptam faţă-n faţă cu inamicul înfruntând moartea, iar în spatele nostru la un kilometru se petrecea şi se chefuia într-o nebunie; ţăranul murea cu sticla de țuică sub pat. Era parcă o nebunie, ofiţeri împreună cu fermieri, armata, ostaşii, toţi o ţineau într-o chefuială şi puţini se gândeau la sufletele lor, cum să se pocăiască măcar în al 11-lea ceas. Acum gân­desc la fel: preferă să mai chefuiască şi să se mai distrează încă o dată decât să cugete la moarte.Aşa, după cuvântul Scripturii, fiecare în ce patimă e prins de aceea e stăpânit. Şi chiar de vom vedea foc peste noi, tot nu vom avea puterea de a ne pocăi. Fiecare în ce a rămas, aceea cugetă: unul la sticla cu băutură, altul la friptura de pe plită, altul la coroana lui, iar alţii nici măcar nu au capacitatea să se mai gândească, la o aşa împietrire sufletească ajungând.Fiecare este stăpânit de patimile lui, iar cel care nu s-a luptat cu ele din timp, acela nu va găsi ajutor dumnezeiesc în vreme de prigoană.

De aceea, Dumnezeu ne dă semne ca să venim în noi înşine şi să ne pocăim. Să mergem la duhovnici să ne spoved­im, să fim împărtăşiţi cu trupul şi sângele lui Hristos care să ne dea puterea de a căuta viaţa cea veşnică. Aşa ca atunci, aşa e şi acum: în faţă mirosea a puşcă, în spate a crâşmă. Am ajuns la o aşa stare de lucru încât toate aceste nebunii nu le mai poţi opri. Mânia lui Dumnezeu va veni asupra noastră spre a ne aduce la pocăinţă.

  Continue Reading »



Ceremonia de înmânare a titlului de cetățean de onoare al municipiului Piatra Neamț, Părintelui Justin Pârvu – rugul aprins al ortodoxiei nemțene


Parintele Justin Parvu - pictura pe piatra_Manastirea Paltin Petru Voda

Părintele Justin Pârvu a devenit, cum era şi de aşteptat, cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ, oraş în care numele Părintelui Justin a rezonat în inimile multor români, care l-au iubit şi îndrăgit pe bunul Duhovnic încă din anii’70 şi până la sfârşitul vieţii sale pământeşti. În acest timp fiecare primar, mulţi consilieri, medici şi profesori, oameni obişnuiţi treceau pragul smeritei chilii a Duhovnicului din munţii Neamţului, pentru a cere sfat, putere şi binecuvântare.

Părintele Justin spunea că românii ortodocşi din Piatra Neamţ au o dăruire aparte faţă de Biserică şi se dedică cu mult spirit de jertfă şi entuziasm slujirii aproapelui. Aceşti „inimoşi” ai ortodoxiei, cum îi numea Părintele Justin, au dovedit astăzi, prin acordarea titlului de cetăţean care le onorează oraşul, că dragostea lor faţă de Părintele Justin merge până dincolo de hotarele morţii, către Dumnezeu, acolo unde în veşnicie Părintele lor Duhovnic veghează şi se roagă pentru mântuirea sufletelor lor.

Anunţăm pe această cale că, prin mărinimia cetăţenilor vrednici ai oraşului Piatra Neamţ, ucenici ai Marelui Duhovnic, duminică, 20 iulie, de prăznuirea Sf. Proroc Ilie Tesviteanul, va avea loc o slujbă de pomenire în cinstea părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, susținută la strană de maicile de la Mănăstirea Paltin Petru Vodă. Slujba de pomenire se va săvârşi, împreună cu Sf. Liturghie, la Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, unde preot paroh este Părintele Prof. Vasile Păvăleanu. Tot în această biserică se va decerna şi titlul de cetăţean de onoare, după care invitaţii sunt rugaţi să participe la o agapă frăţească, organizată de familia Ouatu George, un fidel ucenic al Părintelui Justin.

Toţi cei care doresc să ţină aprinsă făclia credinţei ortodoxe, aşa cum ne-a predat-o Părintele nostru Justin, sunt invitaţi să participe la acest eveniment comemorativ în memoria Părintelui Justin. Pentru noi Părintele Justin este un rug aprins al ortodoxiei nemţene.

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” – Mărăţei 1 din Piatra Neamţ se află pe Strada Privighetorii 1. Pentru detalii consultați harta de mai jos.



Apariție editorială la Fundația Justin Pârvu: Ne vorbeşte Părintele JUSTIN


Cartea are un număr de 268 de pagini şi este disponibilă în două variante:
– cu copertă cartonată şi scris auriu + supracopertă şi semn de carte tricolor; preț: 12 RON.
– cu copertă broşată; preț: 7 RON.
Pentru comenzi, accesați această pagină.