Posts Tagged 'Marcu Evghenicul'


Viața Sf. Ierarh Marcu Evghenicul, alcătuită de maicile de la m-rea Paltin Petru Vodă


  1. Sfantul Ierarh Marcu EvgheniculSf. MARCU AL EFESULUI – SCUTUL ORTODOXIEI ÎN FAȚA EREZIEI LATINE

Motto: „Ortodoxia este comoara noastră, mărgăritarul nostru cel de mult preț… Ortodoxia este lumina noastră ce ne călăuzește. De vom pierde cândva această comoară, această lumină, risipiți vom fi până la marginile pământului, precum praful”.

 

SFÂNTUL TÂNĂR…

„Felul viețuirii sale era străin lumii din jur, cu adevărat, nu era legat de nimic pământesc”.

Descendent al vestitei familii Evghenikos (care în limba greacă înseamnă „de spiță aleasă”), atlet neobosit al Ortodoxiei, Sf. Marcu al Efesului se naște în anul 1392 în împărăteasa cetăților, Constantinopolul. Tatăl său, Gheorghe – mare judecător, sachelar, diacon al Marii Biserici și autorul slujbei alcătuite în cinstea Sf. Spiridon, iar mama, Maria, fiica binecredinciosului medic Luca – și-au botezat pruncul cu numele de Manuel. În ciuda situației materiale modeste, familia lui Evghenicul era una dintre cele mai respectate și mai cunoscute familii aristocrate ale orașului. Manuel și-a petrecut primii ani ai vieții în situația creată de asediul turcesc asupra orașului care a durat timp de 8 ani, între 1394 și 1402. Condițiile înfiorătoare din acea vreme sunt descrise de tatăl său în scrisoarea enciclică pe care a redactat-o în anul 1400 pentru patriarhul Matei și în care vorbește despre foamete, crime, tâlhării, dezordine socială și degradare morală, despre confuzia, deznădejdea și teama oamenilor de a nu fi părăsiți de conducătorii lor. Pe acest fir zbuciumat al timpului se țes primii ani ai vieții Sfântului Marcu care, însetat de cunoaștere și de învățătură, va studia cu sârguință la școala particulară condusă de tatăl său.

Succintul portret creionat de fratele său, Ioan, este grăitor în acest sens: „În scurtă vreme a dobândit cea mai mare cunoaștere, datorită marii sale sârguințe și atenții, cât și minții sale ascuțite. Pe deasupra, purtarea sa era gingașă și liniștită, mai curând a unui bun bătrân. Căci, cu adevărat, chiar felul său de a se îmbrăca, privirea, plecăciunea capului și neîntrecuta și grăitoarea sa vorbire îl făceau pildă vie nu numai colegilor, ci chiar și dascălilor și, îndeobște, toți îl cinsteau”. Rămas orfan de tată la 13 ani, tânărul Manuel nu renunță la studii, fiind încredințat de familie celor mai renumiți profesori ai vremii: Ioan Hortasmenos, mitropolitul Ignatie de mai târziu al Selymbriei, Gheorghios Ghemistos-Plethon, matematicianul și filosoful platonic. Între colegii de școală se numără acum și cel ce avea să fie mai târziu neîmpăcatul său dușman, cardinalul Visarion. După terminarea studiilor, la doar 18 ani tânărul Manuel preia pentru scurtă vreme, conducerea școlii părintești, fiind recunoscut drept unul din cei mai străluciți dascăli ai Cetății muribunde, un autentic „maestru al învățământului elenic”, potrivit aprecierii istoricului Ducas, un apărător fervent al învățăturii palamite și critic neînduplecat al celor influențați de latini. Unul dintre discipolii săi care avea să joace mai târziu un rol semnificativ în destinele Imperiului Bizantin, Georgios Kourteses, cunoscut în istorie ca Ghenadie Scolarul – primul patriarh al Constantinopolului după cucerirea acestuia de către turci – evocă chipul de atunci al dascălului său: „Sfântul tânăr, curat duhovnicește se purta mai mult ca un pustnic decât ca unul ce trăia în Cetatea de scaun, împărăteasa Cetăților. Felul viețuirii sale era străin lumii din jur, cu adevărat, nu era legat de nimic pământesc”. Traiectoria duhovnicească pe care avea să o urmeze toată viața se conturează încă de acum într-o contopire fină a acceptării nevoite a celor trecătoare și zorile strălucitoare ale unei vieți nestricăcioase și veșnice. Prestanța spirituală a tânărului Manuel nu va scăpa nici ochiului vigilent al patriarhului Eftimie, care îl hirotesește citeț și îi acordă rangul bisericesc de retor al notarilor. În semn de prețuire, în 1416, Sf. Marcu alcătuiește la înmormântarea aceluiași patriarh – vrednic de pomenire grație împotrivirii sale la politica imperială care urmărea supunerea Bisericii față de Stat -, primul dintre imnele care îl vor consacra ca imnograf, atrăgând atenția eruditului împărat bizantin Manuel al II-lea Paleologul care nu va pregeta să-i încredințeze Sf. Marcu propriile manuscrise spre corectură.

Sf. Ierarh Marcu EvgheniculPE CALEA DESĂVÂRȘIRII MONAHALE

„De când a părăsit lumea pentru Hristos și și-a lăsat grumazul în jugul sfintei ascultări, nu și-a încălcat niciodată făgăduințele înaintea lui Dumnezeu”.

În ciuda demnității de secretar al împăratului și a cinstirilor lumești de care se bucura la curtea imperială, în caierul inimii tânărului Manuel se împletesc gânduri tainice de lepădare a lumii. Potrivit relatării fratelui său: „la 26 de ani, împărțind cu dărnicie tot ce avea, a luat jugul după care tânjea din copilărie și a îmbrățișat viața Părinților pustiei, viață îndrăgită atât de Prorocul Ilie cât și de Ioan Botezătorul. Cei lăsați în urmă, rudeniile, casnicii și prietenii s-au umplut de nemângâiată tristețe. Împăratul Manuil, care îl iubea mult pe Manuil, simțea lipsa înțelepciunii și a învățăturii fratelui meu. Ba încă și clericii îi simțeau lipsa. Apoi, firește, mai erau și mulți tineri, ucenicii lui, pe care-i învățase și chiar îi crescuse. Într-un cuvânt, plecarea sa din mijlocul nostru a fost pricină de mare jale pentru toți cei ce-l cunoscuseră pe fratele meu”. Același grăunte de foc al chemării monahale încolțește și în inima prietenului său Dorotei, fiul marelui sachelar Balsamon, alături de care se va retrage în Antigona, una dintre insulele numite Princiare din Propontida. Aici, timpul – fugar și de neatins pentru lume – se preschimbă în luptă de înnoire și de urcuș către cer. Sub mantia cunoscutului isihast Simeon care îi devine povățuitor duhovnicesc, Manuel este tuns în monahism, renăscând în cartea vieții sub numele de Marcu. „De când a părăsit lumea pentru Hristos și și-a lăsat grumazul în jugul sfintei ascultări, nu și-a încălcat niciodată făgăduințele înaintea lui Dumnezeu. Nu s-a mai îngrijit defel de zarva lumii, ca să nu fie răsturnat de deșertăciunea slavei lumești. Până la moartea sa avea să rămână neclintit în dragostea sa pentru Hristos”, consemnează Patriarhul Ghenadie. Continue Reading »



A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 45, dedicată Sfântului Marcu Evghenicul


Coperta mare 1 Revista Crestin Ortodoxa ATITUDINI nr. 45

Revista ATITUDINI Nr. 45, dedicată Sfântului Marcu Evghenicul

Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici sau la adresa de

email: atitudini.pv@gmail.com

SUMAR

 

8 SF. MARCU AL EFESULUI – SCUTUL ORTODOXIEI ÎN FAȚA EREZIEI LATINE

21 Î.P.S. TEOFAN, MITROPOLITUL MOLDOVEI ȘI BUCOVINEI, SEMNALEAZĂ NEREGULI PE SEAMA DOCUMENTELOR SINODULUI DIN CRETA
Comunicat de presă în legătură cu reacții ale unor credincioși din M.M.B. față de Sinodul din Creta

25 DE VORBĂ CU PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU
Sunt vremuri de încercare a ortodoxiei!

30 CUM PĂRINTELE JUSTIN CONVERTEȘTE CU DRAGOSTEA SA UN CATOLIC LA ORTODOXIE

32 MITROPOLITUL IEROTHEOS VLACHOS, UNUL DIN NESEMNATARI:
„ÎN MATERIE DE CREDINȚĂ NU ÎNCAPE DIPLOMAȚIA“
Câteva probleme esențiale ale Sinodului din Creta

42 I.P.S. SERAFIM DE PIREU CONTESTĂ SINODUL DIN CRETA
„De la un Sinod care a început și s-a finalizat în acest fel, ce se poate aștepta?“

47 SINAXA CLERICILOR ȘI MONAHILOR ORTODOCȘI DIN GRECIA:
„Sinodul de la Kolimbari –Creta și însoțirea (împletirea) lui cu ecumenismul

51 DEZAPROBAREA HOTĂRÂRILOR „SINODULUI“ DIN CRETA.
„ESTE UN SINOD AL NOII EPOCI ȘI AL ECUMENISMULUI“
Declarația de la Chișinău

57 ÎNTRUNIREA DIN CRETA. CONCLUZII
„Se impune respingerea Sinodului din Creta“ De preot Mihai-Andrei Aldea

69 INTERVIU CU PĂRINTELE IULIAN DE LA PRODROMU
„Întotdeauna Biserica a ținut strâns cârma sau îndreptarul și nu a lăsat să intre erezii. Si așa trebuie să ținem și noi.“

74 PREOT PROF DR. MIHAI VALICĂ: SĂ NE PĂSTRĂM DREAPTA CREDINȚĂ!
Oameni ai lui Dumnezeu sau „șefi“ la Sinodul din Creta?

80 CUVINTE ALE SFINȚILOR ȘI MARILOR DUHOVNICI CONTEMPORANI DESPRE ECUMENISM ȘI EREZIE
Despre Biserica cea Una și așa-zisele Biserici

90 SINODUL PANORTODOX DE LA ATHENAGORA LA BARTOLOMEU PE CALEA APOSTAZIEI
de ieromonah Eftimie Mitra

99 ZĂDĂRNICIA JOCULUI POKEMON GO ȘI GOANA DUPĂ HIMERE
de Monahia Alexandra

Comenzi sau Abonamente se pot face aici, la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com

sau completând formularul de mai jos.

    Nume *

    Email *

    Telefon *

    Mod de livrare * PostaCurier

    Adresa de livrare *

    Comanda dvs. *

    Rezolvați operația de mai jos *

    Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dvs. pe acest site web.

    Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.

     Coperta mare 2 Revista Ortodoxa ATITUDINI nr 45

    Coperta mare interior 3 Revista Ortodoxa ATITUDINI nr 45

    Coperta mare interior 4 Revista Ortodoxa ATITUDINI nr 45

      Nume *

      Email *

      Telefon *

      Mod de livrare * PostaCurier

      Adresa de livrare *

      Comanda dvs. *

      Rezolvați operația de mai jos *

      Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dvs. pe acest site web.

      Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.