Posts Tagged 'Dumnezeu prefera lemnul'


Părintele Savatie Bastovoi despre piesa “Despre smerenie” a trupei Taxi


Savatie-BastovoiMonologul ortodoxului smerit:
„Numai cineva care nu pricepe nimic in smerenie poate spune despre mine ca nu sint smerit!”

Chiar v-a deranjat atit de mult acest clip? Mie mi-a placut. Faptul ca toti acesti oameni, despre care nu stiam ca il cauta pe Dumnezeu, L-au gasit in sfirsit, intr-un loc mic, nu poate decit sa ma bucure. E adevarat ca Dumnezeu prefera si piatra, si pamintul, nu doar lemnul, chiar si pajistile deschise, si pustiul – prefera orice loc in care omul se roaga din inima smerita. Dar faptul ca atitia oameni isi spun o parere, nu e ceva de ocarit. Sint smeriti sau nu, Dumnezeu sa judece. Cei care petrec in smerenie vor gasi folos in orice mustrare. Nu in zadar au spus Parintii pustiei: pina nu vei ramine in lume doar tu si Dumnezeu nu vei avea liniste.

Cum e casa lui Dumnezeu, mare sau mica, de lemn sau de piatra? Unde locuieste Dumnezeu? Aceasta intrebare i-a pus-o lui Hristos un carturar. Dar Iisus i-a răspuns: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; Fiul Omului însă nu are unde să-Şi plece capul.

Ma uit cu amaraciune cum e posibil sa se savirseasca pacatul judecarii in grup, in numele apararii Catedralei Neamului. Se spun foarte multe lucruri urite despre acei oameni care nu mai au legatura cu textul cintecului lor. Daca au zis gresit, sa li se spuna unde e greseala in cuvintele lor, iar daca nu au zis rau, atunci de ce ii ocariti. Am aflat ca au vile, ca sint grasi, uriti, strimbi, lipsiti de smerenie, avari dupa bani si altele ca acestea. Acest fel de a infrunta se numeste judecare si este un pacat pentru care se pierde mintuirea.

Sfintul Dorothei al Gazei a fost intrebat cum este sa vezi un om beat si sa nu-l judeci. Sfintul a raspuns: daca vei zice „acesta s-a imbatat”, nu judeci, ci faci o constatare, dar daca zici: „iata un betiv”, cazi in judecata, caci fapta lui de a se imbata acum o raspindesti asupra intregii sale vieti si-l identifici cu ea.

Nu este mai mare semn al smereniei decit a nu-l judeca pe celalalt in caderea sa.

Eu cred ca tocmai ambitia unei catedrale imense a dat prilej autoritatilor ateiste sa trinteasca o moscheie la fel de imensa. Daca e sa ne batem in bani cu lumea musulmana, vom pierde. Cred ca moscheia e o replica la Catedrala Neamului si vor fi construite ambele. Cu cit mai multa rivna se arata la construirea Catedralei Neamului, cu atit mai multe pietre seculare se pun la temelia moscheii. Ortodocsilor li s-a intins capcana: sau renunta la catedrala si isi pastreaza dreptul (cetatenesc) de a pretinde oprirea construirii moscheii, sau construiesc catedrala si accepta si moscheia. Logica lumii acesteia, n-ai ce face.

Sursa: https://www.facebook.com/savatie



Pr. Mihai Andrei Aldea: TAXI, PRIETENII ŞI BUNUL SIMŢ


p aldeaTAXI, PRIETENII ŞI BUNUL SIMŢ

Mi-au spus mai mulţi că a scos formaţia Taxi un cântec nou.
L-am ascultat, urmărind şi videoclipul. Prea mult nu era de urmărit, chipuri care îşi exprimau credinţa lor:
„Dumnezeu iubeşte lemnul şi spaţiile mici”.
Şi convingerea că asta – lemnul şi spaţiile mici – înseamnă smerenie.
Iar Catedrala Mântuirii Neamului nu înseamnă smerenie, pentru că nu e mică şi nici din lemn, ba chiar are lifturi, spital, sală polivalentă pentru felurite activităţi culturale, parcare, cantină pentru săraci şi altele asemenea. Aşa că ei se tem că nu-L vor găsi pe Dumnezeu în ea când va fi terminată.

Acum, pe de-o parte nu am putut să nu mă umplu de milă faţă de celelalte popoare şi ţări! Din punctul de vedere al Formaţiei Taxi şi prietenilor ei, este aproape imposibil să-l găseşti pe Dumnezeu acolo. Au catedrale, temple şi moschei uriaşe, din piatră, beton, marmură, bronz şi aur. Au poduri imense, mega-oraşe, zgârie-nori (nici ăştia, măcar, din lemn), super-avioane (nici ele din lemn) şi tot felul de alte chestii gigantice.

Apoi mi-am adus aminte de spaţiul cosmic. Nu este mic, şi nici din lemn. Dar asta pentru că aşa l-a făcut Dumnezeu! Ca şi pe Jupiter. Sau ca pe Soare, steaua aia de ne dă lumină şi în care El, după Psalmi, şi-a făcut sălaş. Nici astea nu sunt chiar din lemn. Şi nici chiar mici. Dar lui Dumnezeu i-a plăcut să le facă.
De fapt, lui Dumnezeu i-a plăcut şi chilia Sfântului Daniil Sihastrul, mică, dar din piatră, şi templul lui Solomon, şi mare, şi din piatră, şi bisericuţa din lemn a lui Dragoş Vodă…
Ceea ce, pe mine, mă face să cred că lui Dumnezeu îi plac spaţiile în care este căutat cu sinceritate. Fie că sunt mari sau mici, din piatră, lemn sau metal. Continue Reading »