Posts Tagged 'Duminica Floriilor'


Omilie la Duminica Floriilor a Sfântului Evloghie, patriarhul Alexandriei


„Să săltăm împreună cu Betania”!

Traducere de Monah Gherontie Nica

Prăznuim astăzi cercetarea cea împărătească; să primim pe Împăratul cu dumnezeiască cuviință! A venit timpul; să nu dormim, să înălțăm mintea către Dumnezeu, să nu stingem duhul, să aprindem făclii vesele, să înnoim haina sufletului, să purtăm ca nişte biruitori stâlpări, să strigăm împreună cu mulțimea, slăvind precum pruncii: „Osana, binecuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”. Iată dară că a venit, iată arătatu- S-a, iată sosit-a! Iarăşi intră în Ierusalim, iarăşi se pregăteşte cruce, iarăşi este rupt zapisul lui Adam, iarăşi se deschide Raiul, iarăşi tâlharul se face locuitor al său, iarăşi Biserica dănțuieşte, iarăşi Sinagoga cea vicleană rămâne văduvă, iarăşi demonii sunt ruşinați, iarăşi iudeii turbează, iarăşi credincioşii se mântuiesc. Toate prăznuiesc, toate laudă pe Stăpânul, cerurile se veselesc, munții se bucură. Râuri plesniți, apropiați-vă, vuiți văzând plinirea graiurilor prorocilor! Munților strigați, pruncilor lăudați, ucenici propovăduiți, preoți grăiți, neamuri adunați-vă! Cele cereşti, cele pământeşti, cele de dedesubt, orice vârstă şi vrednicie, căci, iată, vine ca tuturora să la facă bine; arătatu-S-a ca pe toți să-i miluiască să tuturor bucurie. Dumnezeu fiind, om S-a făcut şi „pe pământ S-a arătat şi cu oamenii a locuit”; împreună cu robii, Stăpânul; împreună cu datornicii, Plătitorul; cu cei risipitori, Mântuirea; cu cei osândiți, Slobozitorul; cu cei deznădăjduiți, Nădejdea; cu cei morți, Învierea; cu nerecunoscătorii, Milostivul; cu cei ținuți în temniță, Cel Drept; cu cei vinovați, Cel Nevinovat; cu păcătoşii, Cel fără de păcat; cu nemulțumitorii, Cel ce totdeauna dăruieşte îmbelşugare. Văzut-ai, iubite, taina sărbătorii? Văzut-ai minunile zilei de azi? Ieri prăznuia Betania, azi întreaga Biserică s-a desfătat de prezența lui Dumnezeu; ieri dăruia altora viața, astăzi vine Însuşi la moarte; ieri a înviat pe cel [mort] de patru zile, astăzi Se arată Cel [înviat] a treia zi. A înviat pe Lazăr a patra zi, ca să adeverească de mai înainte, învierea cea de obşte a firii noastre ce este alcătuită din patru stihii. Dar acolo Marta „se îngrijeşte şi spre multe se sileşte” simbolizând închinarea Legii Vechi; aici însă Maria şade la picioarele Domnului, închipuind prin dragostea şi alipirea de El, Biserica. Acolo, cu şase zile înainte de Paşte dă celor două [surori] pe singurul [lor] frate, pa Lazăr cel de a patra zi înviat, cu cele cinci simțiri ale trupului, lăsând să-i fie dezlegate legăturile; acum însă vine să fie legat şi vine nu cu pompă, nu cu zgomot, nu înconjurat nevăzut de puterile şi stăpânirile cereşti, nu şezând pe tron înalt şi preaînălțat, nu acoperit de oarecare aripi şi roți în chip de foc şi cu ochi mulți, nu înfricoşând pe toți prin trâmbițe şi minuni, ci în ascuns în firea umană. Continue Reading »