Posts Tagged 'Dragostea'


Unde eşti tu, Pavel, Doamne, să ne-nveți cum să iubim? Dragostea care nu cade


de monahia Fotini

Mă uit la decalogul dragostei şi mă întreb cu durere: cine mai păzeşte măcar una din cerințele ei? De aici vine toată nenorocirea; am întunecat puterea dragostei din noi şi am dat lumină sâmburelui de invidie din sufletele noastre. Iar înșelarea cea mai mare este că ni se pare că iubim. Ce? Adevărul cică „De dragul „adevărului” mânjim cu sânge obrazul fratelui nostru. De dragul „adevărului” îl omorâm cu pietre pe fratele de lângă noi, care, deodată, peste noapte, s-a transformat în duşmanul No. 1 al poporului. Tot din dragoste de „adevăr” începem să distingem dracii kgb-işti, dracii cia-işti, dracii securişti. Şi ca unii care am plinit toate poruncile Evangheliei, ca unii ce ne-am arătat adevărați povățuitori de suflete şi modele destoinice de urmat, începem să îi vădim pe aceşti „draci securişti” în numele Scripturii, că deh „spune Scriptura: „De-ți va greşi ție fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ți fie ție ca un păgân şi vameş”(Mt. 18:15-17). Şi aşa noi toți ajungem apostoli, iar ceilalți păgâni şi vameşi, kgb-işti şi cia-işti.

Noi am secat izvorul nemuririi „dragostea „şi ne chinuim zadarnic în deşertăciunile lumeşti. Viața de dincolo o gustăm prin harul lui Dumnezeu, iar harul se dobândeşte prin dragostea de Domnul, prin râvnă şi inimă fierbinte. Dar noi am uitat cum sună dragostea şi nu-i mai dăm de urmă. Iar dacă este, se consumă într-una pătimaşă. Dovadă că dragostea e cea care susține şi sufletul şi lumea este şi goana lumii de azi care aleargă ca o nebună, inconştient aş zice, după dragostea trupească, crezând că acolo se vor elibera de insatisfacția lăuntrică. Amăgire, cumplită amăgire. Trăim un veac al amăgirilor la nivel universal. Iarba, florile, legumele şi toate roadele pământului sunt false; aerul este pervertit, învățătorii sunt mincinoşi, păstorii sunt lupi în piei de oi; ne trădăm prietenii şi am început să vedem cu duhul securişti, spioni şi kgb-işti. Unde eşti tu, Pavel, Doamne, să ne-nveți cum să iubim?

Dragostea este îndelung răbdătoare, începe Pavel. De ce oare începe cu răbdarea şi nu numai cu răbdarea, cu îndelungă răbdarea? Pentru că ea ştie că orice lucru trainic în timp se clădeşte, prin multă trudă şi nevoință. De am avea noi înțelegerea că fratele de lângă noi, că prietenul nostru este într-un moment nedesăvârşit al vieții lui, aflat însă pe urcuşul desăvârşirii, că lipsurile lui se vor completa prin experiența ce va să treacă, nu ne-am mai lepăda de el, ci l-am răbda cu inimă bună.

Dragostea este plină de bunătate, continuă apostolul. De am avea răbdare, am câştiga şi bunătatea, că de aici izvorăşte aceasta. Înțelegând neputințele fratelui nostru, ne vom purta cu bunătate şi de la sine dorim binele lui ca şi cum ar fi binele nostru. Răbdarea celuilalt este o osteneală a sufletului meu, iar roada acestei osteneli o aflu numai când celălalt află odihnă, bucurie şi cununi de la Hristos.

Iată de ce continuă Pavel, că dragostea nu este invidioasă, pentru că atâta timp cât rodul fratelui este rodul tău, durerea fratelui ar fi durea ta. Numai cel ce nu suferă să iubească poate fi invidios, se întristează de bunăstarea fratelui său. Şi pentru că mulți au impresia că iubesc şi că au multă dragoste, Pavel înşiruie câteva calități negative ale dragostei, pentru a nu face confuzii, bineştiind că dacă săvârşeşti una din cele enumerate, dragostea ta se vădeşte a fi puțină sau deloc. Continue Reading »