Posts Tagged 'cum se pot cheltui 6 miliarde de lei să afli că eşti prost'


STISOC- un miracol (Sau cum se pot cheltui 6 miliarde de lei să afli că eşti prost)


De mai multe zile mă chinui să citesc un raport „ştiințific” ce a făcut multă vâlvă în presă. Din primele rânduri ni se anunța că românii sunt ignoranții şi superstițioşii Europei. Gândindu-mă că un astfel de raport ajută la dobândirea smereniei, am pornit să îl citesc cu elan, în urmă cu vreo săptămână, dar nu am reuşit să-mi mențin interesul. Când am lecturat în prefață despre uriaşul succes al ştiinței în producerea „primei celule sintetice”, m-am lămurit că acest raport îmi va pune nervii la grea încercare.

Am căutat informații despre finanțarea acestui proiect, fiind evident faptul că s-a hrănit din bani publici. Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică  (ANCS) l-a finanțat, în 2008,  cu 6 miliarde de lei vechi! Numai din acest motiv m-am hotărât să îl citesc totuşi, având azi o stare sufletească oricum deteriorată (deci nemaiexistând riscul să mi-o alterez citind raportul).

În loc să mă luminez, în urma lecturii am căpătat mai multe nedumeriri. Prima mea mare întrebare este ce credință au „cercetătorii”? După cum scriu numele Mântuitorului (Isus), nu ştiu ce să cred. Să fie numai ignoranța totală explicația? Totuşi, aceşti oameni trăiesc şi consumă bani într-o țară ortodoxă.

Apoi am citit cu mare curiozitate precizările metodologice. Mă aşteptam să mă lămuresc asupra corelațiilor statistice. Ce teste de verificare a ipotezelor au folosit? Şi, mai întâi, care au fost ipotezele de la care au pornit? Raportul transmite implicit, prin comentariile echipei, existența unor ipoteze (neformulate clar şi neverificate statistic însă). În schimb, precizările metodologice prezintă pe mai multe pagini cum s-a constituit eşantionul. Nivelul ştiințific al precizărilor se află la nivel de tabloid (să fi fost deja aranjată mediatizarea puternică?): „Pentru a verifica dacă apa unui râu este poluată, se extrage o mostră (un eşantion) din apa acelui râu şi se fac diverse teste în laborator. Urmând acelaşi principiu al abordării şi al aplicării metodei ştiințifice, în proiectele de cercetare sociologică se lucrează cu un eşantion de persoane pentru a descrie populația întreagă.” Adânc… Cine de la ANCS, beneficiara cercetării, are nevoie de astfel de explicații? Acest proiect de cercetare, precum toate cele finanțate pe această cale, este realizat (sau ar trebui să fie) de specialişti pentru specialişti. Ceea ce s-ar oferi mass mediei ar fi o altă poveste (deşi cele mai multe proiecte rămân necunoscute).

Raportul spune că unitatea de analiză este individul. În acest caz, nu înțeleg de ce interviul s-a luat la domiciliu. La ce ore din zi s-au completat chestionarele? Dintr-o familie, cine este acasă toată ziua? Cum se mai păstrează reprezentativitatea eşantionului în acest caz? Interviurile la domiciliu au rost atunci când se chetionează probleme legate de viața de familie, mod de comportament al unei gospodării, dotarea cu diverse etc. Când se cercetează opinia individuală, nu se asigură reprezentativitatea astfel. Părerea mea este că rezultatele sondajului se pot manipula (şi) în acest fel. Mă gândesc că şansele ca respondenții să fie femei sunt mai mari prin chestionarea la domiciliu. De aici, diversele „interpretări” ale echipei.

Mai departe, m-au încurcat multe din afirmațiile din raport. „doar 1% au răspuns corect la cele 13 întrebări.” Ce înseamnă corect? Adică au răspuns conform aşteptărilor lor? Cine este această echipă deținătoare a adevărului? Relevant în acest scop este cazul mult mediatizatei şi comentatei întrebări legate de evoluționism şi geocentrism. În chestionar li se cere respondenților să îşi exprime acordul sau dezacordul față de enunțurile cu pricina, având de ales între adevărat sau fals. În raport, răspunsurile sunt preluate cu variantele corect şi greşit. Recunosc că inițial am crezut că adevărat a devenit corect, iar fals „greşit. Chiar dacă nu am înțeles motivul schimbării, am fost dispusă să o accept. Citind însă comentariile cercetătorilor, am înțeles cu stupoare că prin corect şi greşit nu se exprimau opiniile respondenților, ci interpretările cercetătorilor! După puțina mea ştiință, aceasta denotă o lipsă gravă de profesionalism. Un raport onest de cercetare trebuie să reflecte rezultatele cercetării, iar interpretările trebuie să aibă temei statistic sau măcar în literatura de specialitate. Nimeni nu are voie să îşi publice ficțiunile sau convingerile personale la capitolul cercetare ştiințifică şi să mai pretindă şi bani pentru aceasta. Continue Reading »