Posts Tagged 'Creta'


Patriarhia Antiohiei nu recunoaste Marele Sinod Ortodox din Creta


Patriarhia Antiohiei nu recunoaste Marele SinodOdata cu incheierea celei de a 7a sesiuni extraordinare proprii, Sfântul Sinod al Antiohiei a emis un comunicat oficial, a carui traducere, efectuata de Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, va este prezentata in randurile de mai jos, in premiera.
Sinodul a fost prezidat de Preafericitul Părinte Patriarh Ioan X, cu participarea episcopilor Sfântului Scaun al Antiohiei.
„Parintii i-au felicitat pe fiii lor duhovnicesti, cu ocazia Sărbătorii Sfinților Petru și Pavel, conducatori sfinți, slăviti și întru tot lăudati Apostoli, și intemeietori ai Sfântului Scaun al Antiohiei. Acest lucru se vede, acolo unde Ucenicii au format primii crestini, acolo unde fiii lor continuă să-L marturiseasca pe Hristos Cel Inviat, in mod special în iubita noastra Antiohie și în Siria martira, în Libanul suferind si in Irakul ranit și în toate tarile Golfului și Arhiepiscopiile din străinătate, în cele două Americi, Australia și Europa. Părinții le-au reamintit fratilor lor, de Mitropolitul Paul (Yazigi), Arhiepiscop de Alep, care a fost răpit de peste 3 ani, în toiul unei orbiri intenționate a tuturor . IPS Mitropolit Pavel, împreună cu fratele său Mitropolit Youhanna (Ibrahim) și cu toți cei răpiți, trebuie să rămână permament prezenti în rugăciunile credincioșilor și, în fiecare zi, in mărturisirea Bisericii. Parintii inalta rugaciuni, pentru odihna sufletelor tuturor celor martirizati doar pentru ca erau crestini, și cer, in rugaciune, inaintea tronului divin, ca Dumnezeu să întărească Biserica Sa și să le dea fiilor Săi puterea și înțelepciunea de a-L marturisi cu fidelitate, aici și acum, pe Hristos Cel Inviat din morți.

Parintii au discutat problema Marelui Sinod Ortodox, pe care Biserica Ortodoxă l-a pregătit pentru convocare de mai mult de 50 de ani. Biserica Antiohiană a cerut să fie amânata convocarea acestui Sinod , în scopul consolidarii unitatii panortodoxe, asigurarii unanimitatii ortodoxe cu privire la chestiunile discutabile ale agendei sale, și a asigurarii condițiilor eclesiologice necesare participarii tuturor Bisericilor autocefale Ortodoxe. Întrucât solicitarea antiohiana de amanare a Sinodulului, alaturi de cererile Bisericilor din Rusia, Bulgaria și Georgia, nu au fost acceptate; Intrucat fusese prevăzut, inițial, ca Sinodul să fie un Sinod panortodox, dar a fost convocat în absența a 4 Biserici autocefale care reprezinta mai mult de jumătate din credincioșii ortodocși din lume; Întrucât această întâlnire a ignorat necesitatea stabilirii sinodalitatii ortodoxe, bazata pe comuniunea euharistica totala între Biserici care este baza formarii acestei sinodalității în special prin ignorarea căutarii unei soluții la agresiunea pornita de Patriarhia Ierusalimului asupra competenţelor canonice ale Scaunului Antiohiei înainte de convocarea Sinodului, printr-o decizie luată de către Patriarhia Ecumenică de a amâna negocierile până după Consiliu;
Întrucât declarațiile si deciziile emise de către participanți au invinuit pe nedrept Bisericile absente, absolvind de vina partile care au condus etapa pregătitoare, și după ce au luat la cunostinta declarațiile din timpul intrunirii, pozițiile adoptate în cadrul întâlnirii de pe insula Creta, și toate aberatiile care au circulat
recent, Părinții au de făcut următoarele observații:
Mai întâi: Părinții afirmă, că lucrarea ortodoxă comună se bazează pe participarea și unanimitatea tuturor Bisericilor autocefale Ortodoxe. Vor să reamintească, faptul că acest principiu nu este o nouă poziție antiohiana, ci este un principiu ortodox fix, stabilit de Patriarhul Ecumenic Athenagoras, vrednicul de
pomenire, la lansarea lucrărilor pregătitoare ale Sinodului. El a fost urmat de succesorul său Patriarhul Dimitrie, vrednic de pomenire, in timpul caruia au fost formulate regulamentele pentru ședințele pregătitoare presinodale.
Articolele acestor reglementări arată, în mod clar, că o orice convocare a unei lucrari sinodale, chiar dacă aceasta are nivelul unei reuniuni pregătitoare, se face de către Patriarhul Ecumenic, doar după aprobarea Primatilor tuturor Bisericilor, și că toate deciziile sunt luate în unanimitate, de către toate Bisericile autocefale, înainte ca acestea să fie prezentate Marelui Sinod.
În al doilea rând: Părinții reamintesc că Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a subliniat, de asemenea, acest principiu, în cadrul reuniunilor pregătitoare presinodale. În mod special, acesta a decis să suspende lucrările comisiei pregătitoare din 1999, din cauza retragerii unei Biserici de la întâlnirea menționată. Acest fapt a avut ca rezultat renuntarea la lucrările pregătitoare pentru Marele Sinod, pentru o perioadă de 10 ani. Parintii se intreaba, astfel, cum poate fi posibil ca absența unei Biserici sa duca la suspendarea lucrărilor pregătitoare ale Sinodului, iar unii sa considere, acum, că este permisa convocarea si intrunirea ‘Marelui Sinod’, în absența celor 4 Biserici Ortodoxe autocefale?
În al treilea rând: Părinții remarca faptul că principiul unanimității fusese reafirmat la relansarea lucrărilor pregătitoare ale Sinodului, în 2009. Pe parcursul celei de-a patra conferințe pregătitoare, care a avut loc în 2009, consilierul delegatiei antiohiene, Dl Albert Laham, vrednicul de pomenire, a subliniat necesitatea
respectarii acestui principiu în procesul de luare a deciziilor, reamintind că, în cazul în care nu există unanimitate asupra unui anumit subiect, acest subiect sa fie amânat in comisia de pregătire, pentru studii suplimentare, asa cum prevede Regulamentul de procedură al conferințelor panortodoxe presinodale.
La acel moment, propunerea a fost salutată de către toate Bisericile participante, inclusiv de președintele conferinței. Această propunere a condus la luarea unei decizii privind problema diasporei și a adunărilor episcopale.

În al patrulea rând: Părinții reiterează poziția antiohiana, care solicita realizarea unui acord prin asigurarea unanimitatii tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, pe temele aflate pe ordinea de zi, avand ca scop întărirea unitatii ortodoxe în faza de pregătire, conform tradiției ortodoxe. Biserica Antiohiei nu se aștepta ca
acest principiu stabil, care tocmai a fost amintit, sa devina o chestiune controversată, iar acest principiu stabil sa fie sfidat de către cei care l-au stabilit inițial și l-au aparat ca pe o garanție a unității ortodoxe. Această unitate nu poate fi realizată, dacă oricare dintre Biserici este exclusă din procesul de luare a deciziilor, sau în cazul în care propunerile sale sunt ignorate. Aici, am dori să menționăm faptul că Sinaxa Primatilor Bisericilor, care a avut loc în ianuarie 2014, a afirmat acest principiu, atunci când a hotarat ca toate deciziile din timpul Sinodului și din perioada de pregătire care urmează, să fie luate prin consens. Parintii se întreaba, cum poate fi realizat acest consens, odata ce a existat refuzul Bisericii antiohiene, fata de deciziile Sinaxelor menționate mai sus (2014) și Chambesy (2016)? Cum ar fi putut fi atins acest consens în Creta, în absența a 4 Biserici Ortodoxe?
În al cincilea rând: Părinții reafirmă poziția antiohiana, care solicita amânarea convocării Marelui Sinod în cazul în care nu există unanimitate asupra temelor sale si care nu este nici ea o noutate. Biserica Antiohiana s-a exprimat, în mod clar, privind propria poziție, în toate etapele de pregătire a Sinodului, în
cursul ultimilor 2 ani. Această poziție a fost în conformitate cu rolul pe care la avut Antiohia, refuzand întotdeauna sa fie ignorata vreuna dintre Bisericile Autocefale in lucrarea ortodoxă comună. Prin urmare, tot ceea ce a fost publicat în massmedia, despre o acceptare implicită a Bisericii Antiohiene de a participa la Sinod, a fost incorect, și toată analiza privind dimensiunile politice ale absenței Antiohiei de la întâlnirea din Creta rămâne o analiză politică complet falsa. Acceptarea Antiohiei de a participa la lucrările pregătitoare, nu presupunea concesie din partea ei, privind pozițiile menționate mai sus. Mai degrabă, participarea ei a fost un efort de a elimina toate obstacolele care existau, și încă mai exista, inainte de convocarea Sinodului.

In al saselea rand: Părinții sunt surprinși de pozițiile unor Biserici care au solicitat, recent, ca principiul unanimității sa fie ocolit, sau ca acest principiu sa fie interpretat într-un mod diferit față de cel hotarat de Regulamentul de procedură al Conferințelor panortodoxe presinodale, adoptat în 1986, semnat de toți
reprezentanții, și în consecință, utilizat chiar și în cadrul conferinței pregătitoare din octombrie 2015. Acestia se declara, de asemenea, surprinsi de toate pozițiile recente, care au sustinut că convocarea Sinodului la data specificată ar fi fost mai importantă decât sinodalitatea Bisericii și unitatea ei. În această privință,
Biserica Antiohiei ar dori să le mulțumeasca tuturor Bisericilor care au aprobat poziția ei de drept, în special Bisericilor din Rusia, Georgia, Bulgaria și Serbia.
In al 7lea rand: Părinții ar dori să le reamintească fraților care s-au intrunit in Creta, articolul 17 din Regulamentul de procedură al Conferințelor panortodoxe
presinodale, adoptat în 1986, care consideră că, in cazul în care un singur subiect specific, discutat în timpul conferinței, nu este a acceptat în unanimitate,
decizia privitoare la acesta este abandonată și este predata Secretariatului reuniunii pregătitoare presinodale pentru studii suplimentare și de pregatire, conform procedurii recunoscute la nivel panortodox.
De asemenea, textul celui de al 4lea articol al aceluiași Regulament de procedură, prevede că: ‘nu este permis să se elimine sau să se adauge vreun subiect, de pe lista de subiecte care a fost pregătita și convenita la nivel panortodox, cel puțin până după ce studiul se incheie. După aceea, Sfantul si Marele Sinod poate fi convocat. Părinții se întreabă, cum a putut fi lansat apelul de convocare a Marelui Sinod, înainte de finalizarea lucrărilor de pregătire a subiectelor de pe agenda: două Biserici au avut rezerve privind documentul ‘Căsătoria și impedimentele sale’, iar Biserica Antiohiana a refuzat sa fie eliminate 3 subiecte principale din Agenda (al calendarului bisericesc, al dipticelor și al proclamarii autocefaliei)

In al 8lea rand: Părinții subliniază, in fata noii realitati cu care se confrunta lumea ortodoxă, ca urmare a reuniunii din Creta, ca unanimitatea Bisericilor Ortodoxe rămâne temelia de aur pentru asigurarea unitatii lumii ortodoxe. Parintii consideră că această temelie este, și va rămâne, baza solidă pe care ar putea fi
depășite repercusiunile reuniunii din Creta.
In al 9lea rand: În ceea ce privește unele dintre vocile care au considerat ca întâlnirea din Creta ar fi fost un Sinod Ecumenic care ar fi avut loc dupa principiile de convocare ale unui Sinod Ecumenic, Parintii nostri ar dori să le reamintească acelor frați, că de la începutul secolului al XXlea, Bisericile Ortodoxe au decis să înlocuiască convocarea unui Sinod Ecumenic, cu convocarea unui Sinod Panortodox. Reglementările de pe ordinea de zi și de lucru ale acestuia au fost stabilite de adunarea care a avut loc în Rodos, în 1961. Lucrările de pregătire au continuat timp de cinci decenii si jumatate. Bisericile au fost de acord, dat fiind
caracterul extraordinar al acestui Sinod PanOrtodox, ca nu toți episcopii din lumea ortodoxă să fie prezenti la el, așa cum o cerea tradiția ortodoxă, și că toate deciziile să fie luate prin consensul tuturor Bisericilor autocefale, pe baza unui vot al fiecarei Biserici Autocefale. Acest proces respinge orice pretenție de a
considera ca întâlnirea din Creta ar fi fost un Sinod Ecumenic, caruia sa i se aplice reglementările Sinodului Ecumenic. De asemenea, participanții sau
obligat să respecte regulile corespunzătoare de procedură, în cazul în care au căutat să-l considere un Sinod Panortodox. Această cerintă nu a fost indeplinita, din
motivele menționate mai sus. Astfel, părinții Sfântului Sinod al Antiohiei au menționat că întâlnirea din Creta nu a indeplinit nici macar condițiile necesare la convocarea unei conferințe presinodale pentru Marele Sinod, în conformitate cu Regulamentul de procedură al conferințelor panortodoxe presinodale,
adoptat în 1986, care este încă valabil până în prezent. Prezentul Regulament de procedură precizează că, convocarea unei conferințe necesită aprobarea Intâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe (articolul 2), și că această decizie se ia prin unanimitatea tuturor Bisericilor autocefale Ortodoxe
(articolul 16), iar aceste condiții nu au fost indeplinite de întâlnirea din Creta.

Prin urmare, Părinții Sfântului Sinod au hotărât, în unanimitate, următoarele:
1. Considera intâlnirea din Creta, ca fiind o reuniune preliminară a Sinodului Panortodox, si prin urmare, considera documentele acestuia ca nefiind finale, ci încă deschise discuțiilor și amendamentelor, in vederea convocarii Marelui Sinod Panortodox, în prezența și cu participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale.
2. Refuza sa i se atribuie un caracter sinodal oricarei reuniuni ortodoxe care nu implică toate Bisericile autocefale Ortodoxe, și subliniaza faptul că principiul unanimității rămâne fundamentul esențial pentru relațiile ortodoxe comune. Astfel, Biserica Antiohiei refuză ca întâlnirea din Creta să fie numita ‘Marele Sinod Ortodox’ sau ‘Sfantul si Marele Sinod’.
3. Afirma că tot ceea ce a fost emis în cadrul reuniunii din Creta, deciziile și alte lucruri, sunt fără caracter obligatoriu, pe orice cale, pentru Patriarhia Antiohiei și a întregului Răsărit.
4. Solicita ‘Comitetului pentru monitorizarea problemelor Sinodului’, sa studieze rezultatele și consecințele întâlnirii din Creta și sa ofere un raport detaliat către Sfântul Sinod al Antiohiei, pentru următoarea sa reuniune.
5. Trimite o scrisoare, privind decizia Sfântului Sinod al Antiohiei, tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, precum și autorităților civile și religioase din străinătate.
6. Face apel la credincioși, să-i însoțească pe Părinții Sfântului Sinod al Antiohiei in rugăciune, pentru păstrarea și manifestarea totală a unității marturisirii crești nortodoxe în lumea de astăzi.
Traducere integrala, dupa un document primit pe adresa Redactiei STIRI, in exclusivitate pentru Agentia
de Stiri Lacasuri Ortodoxe, de: KSLCatalin



Mihai-Silviu Chirila – Despre Sinodul „panortodox” si retorica francmasonico-new-agistă a duşmanilor Bisericii


Biserica Ortodoxă e singura Biserică creştinăBiserica Ortodoxă e singura Biserică creştină

Daca relatările din presă sunt adevărate, atunci, cu părere de rău, la sinodul din Creta au participat şi unii episcopi vânduţi, care vorbesc direct în retorica francmasonico-new-agistă a duşmanilor Bisericii, numindu-i pe creştinii practicanţi şi pe teologii ortodocşi „fanatici şi fundamentalişti”, exact aşa cum îi numeşte presa mondialistă sau discursul ateist-secularist.
 
Îndrăznesc să aspir şi eu bucuros (dar fără a merita această cinste) la titulatura de teolog „fundamentalist şi fanatic”, deoarece cred şi marturisesc că:
 
1. Nu există nicio părtăşie între Ortodoxie şi heterodoxie, canoanele Sfinţilor Părinţi nepermiţând nici măcar şederea la masă cu heterodocsii, în niciun caz participarea la slujbe cu ei sau împreuna-liturghisire.
 
2 Biserica Ortodoxă este cea Una pe care o mărturisim în Crez, afirmaţia acelui episcop fiind de un eretism pentru care el trebuie caterisit imediat. Dacă am admite că Biserica este alcătuită şi din heterodocşi, atunci de fapt Ortodoxia nu ar avea niciun rost, de vreme ce te poti mântui peste tot în comunităţile creştine şi nu trebuie să fii ortodox şi să trăieşti după asprimea canoanelor ortodoxe. Mai mult, acceptarea ideii că Biserica din Crez îi cuprinde şi pe heterodocsi (eretici) înseamnă a spune că Biserica e în sine plină de contradicţii, de vreme ce în Biserică s-ar afla şi unii care o cinstesc pe Maica Domnului, şi unii care o înjura, unii care se închină la icoane, altii care le consideră idoli etc. Asemenea idee este incalificabilă şi desfiinţează practica tuturor celor Şapte Sinoade Ecumenice, care s-au desparţit clar prin anatemă de toate ereziile timpului lor, arătând că acei eretici nu sunt în Biserică, ci în afara şi împotriva ei.
Se cuvine să nu cădem în capcana de a crede că ectenia din Sfânta Liturghie „pentru pacea a toată lumea, pentru bună starea sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm” se referă la ideea ecumenistă de unire a Bisericii Ortodoxe cu comunităţile heterodoxe. Ectenia se referă la unirea Bisericilor Ortodoxe între ele, la armonia din interiorului oekumene-ului ortodox, nicidecum la unirea drept-credincioşilor cu ereticii.
 
3. Celelalte culte creştine nu sunt „biserici nedepline”, pentru că Hristos nu a întemeiat Biserici depline şi Biserici nedepline, nici nu poate fi Capul mai multor Biserici, după cum mărturiseşte Sfântul Apostol Pavel : „Există un Domn, o credinţă, un botez” (Efes. 4,5, s.n.). Există o singură Biserică, cea care a rămas fidelă curăţiei învăţăturii divine cuprinse în Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, şi care din acest motiv e capabilă să aibă „dreapta slăvire” a lui Dumnezeu şi „opinia corectă” cu privire la învăţătura de credinţă (care în greceşte se numesc orthodoxia). Celelalte culte sunt atât de puternic influenţate de gândirea lumească, încât nu mai pot avea pretenţia continuităţii cu tradiţia biblică şi apostolică (nici nu o au, cele mai multe dintre ele).
Daca celelalte culte creştine ar fi „biserici nedepline”, ar însemna că şi Biserica Ortodoxă este „nedeplină”, de vreme ce există bucăţi de Biserică în afara ei. A afirma că Biserica Ortodoxă este Biserica deplină, ceea ce este perfect adevărat, dar că în afara de Biserica Ortodoxă mai există şi alte „biserici nedepline” este o contradicţie în termeni, deoarece ceva nu poate fi deplin, atât timp cât are părţi de aceeaşi substanţă cu el în afara sa. Deplinătatea Bisericii Ortodoxe implică şi unicitatea sa.
Din câte am citit, această idee halucinantă a „bisericilor nedepline”, preluată din eclesiologia catolică, în care ortodocşii şi protestanţii sunt numiţi „biserici nedepline”, a fost susţinută în baza argumentului că termenul ekklesia (biserică) apare la Clement Alexandrinul şi la Teodoret de Cir ca desemnând şi comunităţile eretice. Clement Alexandrinul a trăit înainte de prima mare erezie, cea a lui Arie, într-o perioadă în care Biserica nu se confrunta cu opinii atât de puternic contrare adevărului de credinţă. La primele două sinoade ecumenice s-a făcut definirea clară a Bisericii, ca fiind „Una”, „Sfântă”, „Sobornicească” şi „Apostolească”. În acelaşi timp, ereziarhii au fost anatematizaţi şi daţi afară din Biserică. Aşadar, argumentarea este puerilă. Mai mult, Teodoret de Cir a fost condamnat la Sinodul al V-lea Ecumenic ca eretic.
Termenul ekklesia apare şi în organizarea cetăţilor greceşti antice, desemnând adunările publice în care se luau deciziile cu privire la treburile cetăţii. Numim şi acele adunări precrestine „biserici nedepline”? E ridicol.
 
4. Nu există nicăieri în tradiţia ortodoxă instituţia sinodului ecumenic permanent şi infailibil. Infailibilitatea în Ortodoxie aparţine lui Hristos şi Bisericii Sale în general, nu unei structuri administrative, mai ales compusă din episcopi ca cei care au sustinut că Biserica Una nu e cea ortodoxă, că ortodocşii practicanţi sunt fanatici etc. Dacă ar fi dorit să aibă un sinod permanent ecumenic, Sfinţii Părinţi l-ar fi creat ei, cu multe sute de ani în urma. Sinodul ecumenic a fost conceput ca o armă extremă de luptă contra dezbinării în Biserică, atunci când acea dezbinare nu mai poate fi combătută prin celelalte arme spirituale (predica, scrierea, apologia, polemica, sinoadele locale etc.). Prin urmare, ideea este complet irealistă, dictatorială şi necanonică. Ca să nu mai vorbim de faptul că încalcă principiul receptării textelor sinodale în Biserică de către popor, prin transpunerea lor în cult (hotărârile sinoadelor ecumenice au devenit parţi ale cultului, fie prin practici de cult, fie prin cântări inspirate din ele, fie prin arhitectura bisericească etc.).
 
Faţă de astfel de inovaţii doctrinare, dacă ele se vor transpune într-un document oficial, orice creştin ortodox cu frică de Dumnezeu trebuie să îşi reamintească faptul că ascultarea se face până la păcat, cu alte cuvinte, creştinul nu are nicio datorie a ascultării faţă de cel ce îl îndeamnă la păcat şi la erezie.
(preluat de pe mihaisilviuchirila)



Pr. Matei Vulcănescu, Secretar al Mitropoliei Pireului, concluzii despre Sinodul Panortodox; grave probleme dogmatice




Patriarhul Georgiei, care nu participă la acest Sinod din Creta din motive dogmatice iar nu politice, atrage atenția asupra încălcării canoanelor privind căsătoriile mixte


georgiaPe 23 iunie, Catolicos-Patriarhul Georgiei, Ilia al II-lea, a trimis următoarea scrisoare către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I: „Sanctității Sale, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Roma și Patriarh Ecumenic, Stăpân Bartolomeu, în Creta Sanctitatea Voastră, dragă frate în Hristos, Vă adresam salutul nostru cordial și Îl rugăm pe Domnul să vă dea pace, sănătate și mulți ani. Am fost informați prin mass-media că o scrisoare de invitație din partea Voastră ne-a fost trimisă în data de 17 iunie a acestui an. Dorim să Vă informăm că această scrisoare nu au ajuns la noi, ceea ce explică întârzierea răspunsului nostru. Sanctitatea Voastră, nu pot răspunde la invitația dumneavoastră, fiind angajat prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Georgiei din data de 17 iunie a acestui an. Această decizie v-a fost trimisă, precum și Preafericirilor Lor și Preasfințiilor Lor, Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Acest text explică motivele exacte ale absenței noastre la Sinod. Astfel, nu este corect să fie atribuită absența participării la Sinod a delegației Bisericii Georgiei din motive politice sau de altă natură. Cu toate acestea, urmărim derularea lucrărilor Sinodului și sperăm că, cu harul lui Dumnezeu, rezultatele sale finale vor fi acceptate de către pliroma Bisericii. Permiteți-mi să vă reamintesc că Biserica Georgiei nu a semnat proiectul de text „Taina Căsătoriei și impedimentele sale”, deoarece consideră inacceptabilă călcarea celui de-al 72-lea canon al Sinodului Quinisext, care are un caracter dogmatic, și interzice Căsătoria mixtă, din cauza participării unui non-ortodox la o Taina a Bisericii Ortodoxe. Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei a respins textul în discuție în cadrul reuniunii sale din 8 octombrie 1998 și din nou, pe 25 mai 2016. Nu l-am semnat nici la Sinaxa Întâistătătorilor ortodocși din luna ianuarie în acest an. Dacă unii invocă semnătura noastră cu deciziile Sinaxei mai înainte menționate, care stabilește temele agendei, noi le răspundem că aceste decizii au fost semnate înainte de votul Întâistătătorilor cu privire la textul litigios. Când am semnat deciziile, am avut speranța că unanimitatea va fi atinsă, ceea ce, în cele din urmă, nu s-a întâmplat. Din păcate, negocierile cu privire la acest subiect, care au avut loc în luna aprilie trecută, când, în urma invitației dumneavoastră, o delegație oficială a Bisericii georgiene a vizitat Fanarul în acest scop, nu au fost încununate de succes. Cu această ocazie, s-a discutat, de asemenea, eliminarea acestui subiect de pe ordinea de zi a Sinodului. Și acum, încă o dată, ne adresăm dumneavoastră, cerând ca textul „Taina Căsătoriei și impedimentele sale”, dat fiindcă aprobarea sa unanimă nu a fost atinsă, să nu mai fie discutată, având în vedere că nu a fost acceptat nici de Biserica Antiohiei. La ultima noastră întâlnire de la Chambésy, am spus că textele presinodale aprobate până în prezent, vor fi, după publicare, supuse judecării Sinodului Episcopilor Bisericii noastre, în vederea exprimării poziției definitive. Reunit în data de 25 mai a acestui an, Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei a decis că: 1) Textul „Relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine” necesită o revizuire serioasă, din cauza erorilor ecleziologice și terminologice pe care le conține, fără de care Biserica Georgiei nu ar putea să-l semneze. 2) Textul „Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană” necesită în mod absolut anumite schimbări, pe care Biserica noastră le-a indicat. 3) Textul „Taina Căsătoriei și impedimentele sale” nu poate fi acceptat în forma sa actuală, din motivul deja menționat. Sanctitatea Voastră, nădăjduim în înțelepciunea Voastră, și exprimăm încă o dată așteptările noastre că veți îndepărta creerea de probleme în cadrul Bisericii, precum și a deciziilor care rup unitatea ortodocșilor. Ne rugăm pentru dumneavoastră cu multă dragoste în Hristos și respect, Ilia al II-lea, Arhiepiscop de Mtskheta și Tbilisi, și Catolicos-Patriarhul întregii Georgii și Mitropolit de Bichvinta și Ts’khum-Apkhazeti”. Sursa: sursa: aici. Traducere de Roman Ortodox în Franța după Orthodoxie.com, Le Patriarcat de Géorgie maintient son refus de participer au Concile



Amendamentele Mitropolitului Ierotheos Vlachos nu au trecut. Primul document sinodal a fost semnat in unanimitate la Sinodul gresit spus Panortodox


Primul document sinodal a fost semnat in unanimitate la SinodInformatia se pare insa ca nu este autentica. Vom reveni cu amanunte cand vom avea o declaratie oficiala. Aceasta informatie am preluat-o de pe http://www.pravoslavie.ru/english/94489.htm

Documentul, ce contine abateri dogmatice, și conceput de Mitropolitul Ioanis Zizioulas, a trecut in UNANIMITATE!! Ce a facut Arhiep. Ieronim, capul Bisericii Greciei? Și-a trădat Biserica?

According to Metropolitan Ignatius of Demetrias and Almyros, the first of six texts up for discussion, “The Mission of the Orthodox Church in Today’s World” was unanimously approved at the afternoon session on Monday, June 20 of the council on Crete, reports panorthodoxcemes.blogspot.ru.

The text is the result of the fifth pan-Orthodox pre-conciliar conference held in Chambesy, Switzerland in October 2015 and was signed by the primates of all Local Churches, except for that of Antioch, at the meeting in January 2016.

The text, largely bearing the stamp of Met. John (Zizioulas) of Pergamon, was passed unanimously with minor changes. The amendments proposed by Met. Hierotheos (Vlachos) in a letter to the Church of Greece on March 5, 2016 were rejected.

http://www.romfea.gr/epikairotita-xronika/8967-agia-sunodos-aporrifthike-i-tropologia-tis-ekklisias-tis-ellados