INTERVIU CU PĂRINTELE PROCLU DESPRE HARISMELE RUGĂCIUNII


Parintele ProcluInterviu realizat de Stavrofora Justina, stareța mănăstirii Paltin Petru Vodă

Despre cum să ne mântuim în aceste vremuri

Părinte, vă rugăm să ne spuneți un cuvânt de folos despre cum să ne mântuim în aceste vremuri și cine dintre creștini este pregătit pentru viața monahală?

În veacul acesta înșelător, diavolul caută prin fel și fel de curse să-ți prindă sufletul și dacă nu poate și te-a scăpat la mănăstire, umple mintea de griji, că după ce te-a agățat vrăjmașul, pățești exact cum pățește musca cu casa păianjenului. Se zice că era odată un pițigoi care i-a spus unei muște: „Ai grijă că o să cazi în casa păianjenului!”, iar musca dă cu aripa și zice: „Lasă!ˮ și s-a prins cu una și pe urmă, iar îi spune: „Ai grijă!ˮ și ea iar îi răspunde: „Lasă!ˮ și dă și cu cealaltă și s-a prins cu amândouă în casa păianjenului și căutând să iasă, mai tare s-a prins.

Deocamdată, dintre cei care se duc în mănăstire sporesc mai mult cei care au ajuns să se poată mărturisi cât mai des. Pe majoritatea începătorilor, Duhul cel Sfânt îi aduce, îi trezește, îi luminează și-i întoarce cu mintea către mănăstire. Ei duc o viață de pocăință, prin mărturisire, prin nevoință și vor să se elibereze de lume, de cursele diavolilor. Cu timpul, făcând faptele bune, Duhul cel Sfânt prin lacrimi, prin smerenie, prin nevoință, îți curăță inima pe măsură ce sporești în smerenie. Dar se întâmplă că acolo, în mănăstire sunt unele persoane, chiar în luptă cu diavolul, cărora cel rău le dă în gând să cârtească, să judece pe stareț, pe duhovnic, pe călugări, pe maici. Și când te-ai unit cu aceia și bați în struna lor, imediat Duhul Sfânt te-a lăsat în părăsire și nu-ți dai seama. Eu, când m-am dus la mănăstire aveam atâta dragoste de călugări și de toate persoanele care duceau viață duhovnicească și acum am devenit rece, împietrit, lenevos și nu mai am râvna pe care am avut-o atunci. Și nu-mi dau seama de unde e căderea mea. De aici vine, căci pe măsură ce se lasă cineva biruit de patima de a judeca, de a osândi pe alții, atunci Duhul Sfânt îl lasă în părăsire și dau năvală ispitele. Și numai așa ne putem repara, numai prin mărturisire și rugându-ne la bunul Dumnezeu pentru acele persoane pe care le-am judecat. Să ne rugăm așa: „Doamne, iartă-i că ei din cauza noastră au greșit. Doamne, te rog, nu-i pedepsi din cauza mea, că eu am fost vinovatˮ și mă rog la bunul Dumnezeu să nu-i pedepsească, ca bunul Dumnezeu să-i mântuiască. Și așa, văzând bunul Dumnezeu căința noastră și dorința de a pune început bun, ne va schimba viața, dintr-o viață trupească într-una duhovnicească și Duhul Sfânt, văzând că noi căutăm să ne smerim și să-i vedem pe toți mai buni și pe noi mai răi, atunci El iar vine și ne ajută. … Continuare »


Mircea Vulcănescu: Pagini din jurnal de temniţă „E simplă şi duioasă atmosfera de la ruga de seară”


Mircea Vulcănescu18 mai 1946

Adorm îngrijorat de soarta alor mei de acasă. Azi am cheltuit ultimul ban. Dacă mi se întâmplă ceva, cu ce voi putea face faţă? Eu port răspunderea lor. Am adus fetele-n lume: două fete ca două minuni. Şi o a treia… Dar de Vivi are grijă mai ales mama ei. Va trebui să am şi eu, odată! Cum? Că avere n-am decât casa părintească moştenită de la tata. Tot ce am putut agonisi am pus în ea. Biblioteca, lucrurile dinr-însa, din care multe sunt ale Mărgăritei. Mă gândesc că sunt acum ameninţate. Şi Mărgărita şi copiii riscă să rămână acum pe drumuri. Legea care înfiinţează „tribunalul poporului” prevede confiscarea averii dobândită după 1940 şi pentru copii şi pentru soţie, afară de cele moştenite. Şi un text din legea aceasta arată că nici moartea vinovatului nu-i scuteşte de pedeapsa confiscării.

Ce minte talmudică se va fi îndârjit să întreţină învrăjbirea de-a lungul mai multor generaţii, persecutând şi copiii?

Şi totuşi, nu ştiu de ce, nu mi-e grijă pentru ei. O mână nevăzută stă parcă asupra lor şi îi veghează spunându-mi: „Priviţi crinii câmpului!…”. Da, desigur! Nu am făcut niciodată rău nimănui decât fără să vreau. Poate numai Mărgăritei! Dar nici ei. Şi apoi, pe ea am iubit-o. Şi pe cine ai iubit, trebuie să ştie să sufere. Asta e demnitatea ei. Şi ştiu că ţine la dânsa. Şi iar mă copleşeşte grija lor, care în ultimul timp, văzându-le cum slăbesc, atunci când leafa nu-mi ajungea să le hrănesc cum voiam, luase forme paroxistice. Am făcut bine că am cheltuit tot ce am ca să le hrănesc în ultimul timp, îmi spun. Presimţeam parcă iminenţa unui timp când n-o voi mai putea face. Şi iarăşi îmi spun: n-am făcut rău nimănui, ci tuturor numai bine. Nu se poate să nu-i ajute cineva şi pe ei! Dar cine? Hm! Asta nu prea văd bine. Şi Mărgărita şi Radu au fost săraci, de copii. Şi Mărgărita a crescut şi Radu a crescut-o pe Ioana, mare ca o minune. E bine că s-au deprins cu sărăcia. Bunăstarea în care i-am crescut pe copiii mei în primii ani, în care s-au complăcut desigur, le-a învăluit în caracterul aerian, diafan al vieţii. Faptul că suntem toţi „pasăre pe cracă”. Şi totuşi! Casa asta plăcea Sandrei atât de mult! Şi-şi făcuse din ea un loc de basm! Şi Măriuca, cu greu s-a hotărât să se-mpace cu gândul că e nevoită să muncească. O face totuşi cu râvnă de câtva timp, din virtute şi emulaţie, deşi bombănind, de acum câteva luni, de când n-avem servitoare!

Mă gândesc la spusa lui Nae Ionescu iar: „N-a trăit cu adevărat, măi băieţi, cel care n-a trăit din expediente, cel care n-a tremurat măcar o dată, neştiind ce va mânca a doua zi”! Desigur aşa e. Şi totuşi, casa asta scăpată de bombardamente şi de jaf este oare sortită să se risipească cu totul? Şi totuşi mă simt acum iarăşi tot atât de departe de ea, ca în preajma zilelor de bombardament din 1944. Să fiu oare iarăşi gata? Mă gândesc că în ultimele zile am fost mai rece cu toţi, ca şi cum legăturile mele cu ei s-ar fi subţiat, oglindite în oglinzi, ca şi cum aş fi de pe acum în altă lume. Adevărul e că de când a început Procesul Mareșalului, numai jumătate din sufletul meu e aici și pare că rătăcește. Cealaltă jumătate e acolo lângă el. Sunt unul din puținii oameni care – deși Mareșalul s-a purtat nedrept și dur cu ei – nu numai că îl admiră, dar îl și iubesc pentru simplitatea adâncă cu care și-a asumat rolul lui tragic de acoperitor al neamului într-un ceas rău, pentru buna lui credință încăpățânată pusă în slujba voinței de bine, care iese anapoda, adică pentru ceea ce am numit cândva, caracterizând rolul său de acoperitor al greșelilor și de plătitor al polițelor altora: „măreția în restriște”… … Continuare »


RĂBUFNIRI ALE NATURII SAU RĂZBOI METEOROLOGIC?


RĂBUFNIRI ALE NATURII
SAU RĂZBOI METEOROLOGIC?
de Lt. Comandor(r) Aurelian Chirica

Meteorologia ca știință se ocupa cu studiul fenomenelor atmosferice și a proceselor climatice care le însoțesc. Ea studiază mișcarea curenților de aer, care formează vânturile, a norilor, a precipitațiilor și a descărcărilor electrice, care formează fronturile atmosferice. Monitorizează  pe o suprafață determinată, temperatura, presiunea și umiditatea atmosferică, împreună cu alți parametri, în baza cărora elaborează hărți sinoptice, avertizări și prognoze meteorologice pe termen scurt, mediu și lung.

Prognozele au un grad mai mic sau mai mare de probabilitate, ele sunt corecte în proporție de 75-80% .

Viața și activitatea umană depind fundamental de mișcarea maselor de aer în jurul pământului, care împrospătează aerul, disipă căldura solului și transportă umiditatea. Aceste mase de aer deplasează norii generatori de precipitații, care colindă oceanele și continentele, făcând posibilă circulația apei în natură, circulație, de care depinde viața.

În decursul istoriei, oamenii au încercat permanent să controleze vremea. Cele mai mari eforturi s-au depus pentru combaterea secetei, sau pentru alungarea norilor de ploaie cu grindină. Ploaia aduce recolte prospere, dar și inundații devastatoare sau zone răvășite de grindină cu recolte compromise.

razboi meteorologic

… Continuare »


A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 52 dedicată Cuviosului Paisie Velicikovski


Revista-Ortodoxa-ATITUDINI-52-coperta-fata

Revista-Ortodoxa-ATITUDINI-52-coperta-spate

A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 52 dedicată Cuviosului Paisie Velicikovski (Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț)

Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici , la adresa de

email: atitudini.pv@gmail.com sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

SUMAR

 

Editorial: DE TRĂITORI AI DUMNEZEIESCULUI HAR DUCE LIPSĂ LUMEA ASTĂZI!
SOLUȚIA SFÂNTULUI PAISIE VELICIKOVSKI
de Monahia Fotini

6 CUVIOSUL PAISIE VELICIKOVSKI – STAREȚUL DESĂVÂRȘIT DE LA NEAMȚ

18 SFÂNTUL PAISIE DE LA NEAMȚ:
ÎNVĂȚĂTURI PENTRU ÎNDREPTAREA SUFLETULUI
Despre pocăință și gândul la moarte

24 DE VORBĂ CU PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU
Despre dezvoltarea filocalică a vieții monahale și laice

30 PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU – MĂRTURII ALE ÎNDUMNEZEIRII

36 PĂRINTELE MIHAI-ANDREI ALDEA:
SĂ NU FUGIM DE CRUCE, CI SĂ NE-O DUCEM CU MULȚUMIRE!
Predică la Sfânta Cruce

42 SINGURUL CÂȘTIGAT DIN DIALOGURILE TEOLOGICE ESTE PAPA
de Părintele Gh. D. Metallinos, Profesor Emerit al Universității din Atena

52 IEROMONAH GRIGORIE SANDU: „CEL MAI ÎNȚELEPT ȘI MAI LINIȘTITOR PENTRU VIITORUL ORTODOXIEI NOASTRE ESTE CA
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SĂ SE RETRAGĂ DIN CMB“

58 NUMAI CU HRISTOS VOM AVEA REZISTENȚĂ ȘI VOM ÎNVINGE PĂCATUL
de Pr. Stavr. Constantin Catană, Sf. Mănăstire Văratic

64 ROMÂNII – PĂLMAȘII EUROPEI
de prof. dr. Vicu Merlan

70 NEVRALGIILE PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND VACCINAREA OBLIGATORIE ÎN ROMÂNIA
Argumente pentru respingerea unei legi abuzive la dezbaterea publică pe tema vaccinării

80 AI GREȘIT HOLOCAUSTUL, DOMNULE JUDE!
de Emilia Corbu

86 RĂBUFNIRI ALE NATURII SAU RĂZBOI METEOROLOGIC?
de Lt. Comandor(r) Aurelian Chirica

93 IEROMONAH EFTIMIE MITRA: RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR DIN UCRAINA SE DUCE ÎN PLAN EDUCAȚIONAL ȘI CULTURAL

98 MONAHUL ATANASIE (ALEXANDRU ȘTEFĂNESCU) ȘI TAINA DISCERNĂMÂNTULUI
de Constantin Mihai

Revista-Ortodoxa-ATITUDINI-52--interior-Paisie-Velicikovski

Revista-Ortodoxa-ATITUDINI-52--interior-Justin-Parvu

Comenzi sau Abonamente se pot face aici , la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com,

completând formularul de mai jos sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

Nume *

Email *

Telefon *

Mod de livrare * PostaCurier

Adresa de livrare *

Comanda dvs. *

Rezolvați operația de mai jos *

Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.


Mitropolitul Ieremia de Gortina: «Trăim în vremurile premergătoare fiarei din Apocalipsă»


Mitropolitul Ieremia de Gortina:

Despre proiectul de lege privind schimbarea sexului 

 «Trăim în vremurile premergătoare fiarei din Apocalipsă»

mitropolitul-ieremia-de-gortinaMarți, 10 octombrie 2017

Iubiții mei creștini din Sfânta Mitropolie de Gortina și Megalopole,

Mi-e rușine ca elen și sunt indignat ca ierarh al poporului evlavios și desigur eroic al Arcadiei și sufăr ca fiu de erou din Munții Albaniei, deoarece în slăvita și sfințita noastră patrie, Elada, a fost votată  deja o lege despre schimbarea de sex, o lege a destrăbălării și rușinii.

Ne-am luptat cât am putut, am strigat, am răgușit strigând, dar nimic nu s-a întâmplat. Însă poporul nostru, în ciuda păcatelor sale, este pur și nobil și îi e silă de depravare și imoralitate.

Așadar, cum conducătorii noștri vin și impun o lege murdară, din moment ce poporul nostru și-a declarat aversiunea față de aceasta? Nu este acest lucru dictatură?

Pentru o astfel de lege, lege care ofensează personalitatea înaltă a omului și însăși natura sa, ar trebui să aibă loc un referendum.

Și din referendumul acesta se va vedea moralitatea cetățenilor eleni, cărora acum anumiţi şefuleţi le-au impus arbitrar o lege josnică.

Răul, creștinii mei, s-a produs, legea a fost votată și cu astfel de legi se pare că și statul elen se alătură și el depravării altor națiuni.

Așa se pare, dar nu va fi așa. Deoarece noi, aici, cei din Arcadia, dar și aproape toți patrioții noștri eleni, vom merge ca creștini pe calea pe care ne-a trasat-o Hristos cu Sfânta Sa Evanghelie.

Și vom merge încă și cu moravurile, cu care s-a mărit și s-a slăvit neamul nostru.

De aceea, nu doar că nu va fi aplicată legea aceasta în colțul binecuvântat al Arcadiei noastre și în întreaga noastră patrie, dar noi, preoții voștri, și voi toți vom continua împreună să strigăm și să protestăm și să ne revoltăm împotriva acestei legi deja existente.

Și eu, episcopul vostru, creștinii mei, voi rămâne credincios promisiunii pe care v-am făcut-o că nu voi da cinstea cuvenită conducătorului politic celor care au votat legea și care vor vizita regiunea noastră.

Suntem, frații mei, în vremurile în care păcatul este în stadiul lui avansat și a fost ridicat pe tron și guvernează.

Să nu ne mire, așadar, fenomenul satanic că a fost votată de către guvernanți legea despre schimbarea de sex. Se întâmplă ceea ce îmi spun bunicii și bunicile din țara noastră, că suntem în vremurile Antihristului.

Da, trăim, dacă nu exact în vremurile Antihristului, trăim în vremurile premergătoare fiarei din cartea Apocalipsei, cea cu zece coarne și cu șapte capete. Dar să nu vă temeți, creștini!

Însăși Apocalipsa ne spune că biruința în luptă nu o va avea fiara cea cu șapte capete, ci Mielul, Domnul nostru Iisus Hristos și Sfânta Lui Biserică.

Așadar, noi să fim statornici în credința noastră și în iubirea noastră față de Iisus Hristos, față de „Paraclisele” noastre și față de „Acatistele” către Preasfânta Stăpâna noastră și în cultul nostru faţă de toţi sfinţii.

Lasă, creștine, lumea cu legile ei murdare şi decretele ei nelegiuite. Cât priveşte pe cei care au votat legea acestea despre schimbarea de sex, despre care vorbim, eu, ca episcop al acestei regiuni le spun „să le fie ruşine” şi „ruşine lor”! De multe ori ruşine lor!….

Dar, pentru că la urma urmelor „i-a mâncat” să o voteze, să o aplice ei înşişi cei dintâi în familia lor şi asupra propriilor lor copii! Noi, creştini eleni, în propria noastră familie care se numeşte Elada nu o vom aplica.

Cu cinste şi iubire faţă de toţi,

† Mitropolitul Ieremia de Gortina şi Megalopole

traducere http://acvila30.ro ;

sursa greek: https://www.imgortmeg.gr/