Interviu cu Bătrânul Selafiil, cel văzător cu duhul


Interviu cu Părintele Selafiil de la Noul Neamț

–  Atunci când ai prea multă nădejde la oameni, cum să faci?

  • Nu te gândi la oameni, să te gândeşti la Dumnezeu, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, mai mult în tăcere. Dacă vrei să fii desăvârşit apu’ aşa trebuie să ai smerenie şi răbdare la toate; răbdarea lui Iovu, şi dragostea care niciodată nu cade. Să nu te mânii când te-a ocărî cineva, da’ să zici: Doamne, iartă-l, că nu el îi vinovat, da’ vrăjmaşu îl pune să mă ocărască sau să zică ceva, „blagosloviţi şi mă iertaţi pe mine, păcătosul”. Întotdeauna să zici seara când te culci: Doamne, în mâinile Tale îmi dau sufletul meu, iartă-mă, Doamne, iartă-i pe toţi cei ce ne iubesc şi pe cei ce ne urăsc pe noi, că, dacă iertăm, şi Dumnezeu ne iartă, cum spune acolo: Iertaţi şi vi se va ierta vouă, iar care nu iartă, apu’ acela-i zavistnic. Acela la moarte n-are pe Dumnezeu pentru că o slujit la doi domni. Da’ Dumnezeu cu dracii n-are nica, pentru că ei nu vor să se pocăiască. Aşa că noi trebuie să slujim la Dumnezeu, da’ zavistie să n-avem deloc, numai bunătate şi blândeţe. Dragoste s-avem pentru toate, că azi suntem, da’ mâine nu. Ai văzut cum Părintele acela s-o dus dimineaţă la biserică şi-o venit acasă, s-o pus pe pat şi-n 2-3 minute o murit. Iaca nu ştim când vine moartea.

    – Da’ cu slava deşartă cum să facem?

    • Da’ ce să te mai slăveşti dacă eşti păcătos? Doamne, Tu eşti bun şi toţi îs buni, numa’ eu sunt un păcătos, nică n-am făcut Iartă-mă şi ajută-mă să pun început bun să nu mai fac cele rele. Păzeşte-mă de vorbă deşartă. Cu oamenii nu vorbi, mai mult în tăcere să umbli şi-atunci te vei mântui. Dacă vrei să vorbeşti, apu să vorbeşti numai din Pateric, din cuvintele Sf. Părinţi. Să vorbeşti despre dragoste, despre blândeţe, despre tăcere, despre rugăciunea neîncetată către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către toţi Sfinţii şi atunci îi vom avea şi pe ei rugători. Să te rogi la Maica Domnului într- una, să citeşti câte o catismă, oleacă te necăjeşti, da’ câştigi.

    –   Părinte, cum să alungăm lenea de la noi?

    Ei, ce să faci? Doamne, iartă-i pe toţi; nu trebuie să judecăm pe nimeni că diavolul nu le dă pace, el îi îndeamnă la lene, la dormit, la Da’ noi să ne păzim de judecare, să zicem: Iartă-i Doamne şi dă-le înţelepciu- nea cea bună şi iartă-mă şi pe mine păcătosul, că eu îi iert. Să iertăm şi seara, şi di-mineaţa, să iubim pe aproapele nos- tru ca pe sine. Să nu cârteşti asupra aproapelui că-i bogat sau sărac, să nu-l grăieşti de rău, da’ să te rogi pentru dânsul. Iartă-i, Doamne, că unu-i aşa, da’ unu-i aşa, toţi îs buni, numai eu sunt un păcătos şi n-am făcut nica bun, ajută-mă să pun început bun să nu mai fac cele rele. Iaca, asta-i mărturisirea ta înaintea lui Dumnezeu ş-apu’ noaptea, dacă mori, de-amu eşti iertat. Dacă moare cineva şi este în zavistie cu altul, apu Dumnezeu nu-l ia.

    – Ce vom face atunci când nu vor mai fi povățuitori cercați?

    • Apu’ ce să facem? Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosu’. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, bucură-te, Domnul este cu tine…Zi de o sută de ori Doamne Iisuse, zi de o sută de ori la Maica Domnului, la toţi sfinţii şi îngerii şi, iaca, asta ţi-i pravila. Trebuie să te munceşti, să zici, să nu-ţi fie lene, că, dacă eşti lenos, că îngerul scrie ceea ce zici, scrie şi binele şi răul, iar când moare sufletul, dacă ai mai multe bune apu de-amu mai pune Dumnzeu şi mila Lui şi le iartă şi pe celelalte şi te ia. Dacă n-ai chiar nica bun, numai rău, apu de- amu nu poţi scăpa, că sar vrăjmaşii pe tine. Iaca

    –  Ce să facem când ne rugăm numai cu gura şi nu cu mintea, când fuge gândul?

    • Întoarce-te înapoi şi zi din nou rugăciunea şi zi: Depărtează, Doamne, vrăjmaşul ista de la mine şi mă iartă pe mine, păcătosul şi zi rugăciunea mai departe. Gândurile fug, da’ tu să nu le primeşti în inimă, de-acolo intri în stihurile înţelegerii, ai văzut cum îs stihurile şi ce putere au? Aşa că zboară gândurile deasupra minţii tale da tu nu le primi. Este la Pateric scris: O întrebat fratele: „Ce să fac, Avva, uite gândurile mă doboară”. Da’ el o zis aşa: „Dacă ar trece pe deasupra casei tale un stol de păsări ai putea să le opreşti?”.

    „Nu”. „Aşa-i şi cu gândurile; trec, da’ tu nu le lăsa sa-şi facă cuib, că strică casa”. Cum o venit gândurile, îndată începe rugăciunea: Doamne, depărtează vrăjmaşul ista de la mine. Când a început cuvintele apu’ vin şi gândurile, da’ să nu le laşi mult timp să stea în tine, atunci depărtează-le cu rugăciunea către Dumnezeu.

  • – Da’ cum să ne rugăm Părinte?

    • Pe Maica Domnului să n-o laşi niciodată, ea ne ajută la cele bune; Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-mă pe mine, păcătosu’, pe toţi fraţii, părinţii…iaca asta-i mărturisirea. Să n- ai zavistie asupra cuiva;dragostea toate le rabdă, toate le primeşte. Chiar dacă te-a ocărî cineva, nu te uita, da’ zi: Doamne, iartă-l că nu-i el vinovat, da’ vrăjmaşul îl pune să zică ceva rău la altul. Când ajungi seara să te culci, fă pe căpătâi cruce şi zi: Doamne, în mâi-nile tale îmi dau sufletul meu, păzeşte-mă şi mă acoperă, iartă-i pe toţi şi mă iartă şi pe mine, păcătosu’, că euîi iert. Dacă zici eu îi iert, apu te iartă şi pe 
      • Apu’ ce să facem? Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosu’. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, bucură-te, Domnul este cu tine…Zi de o sută de ori Doamne Iisuse, zi de o sută de ori la Maica Domnului, la toţi sfinţii şi îngerii şi, iaca, asta ţi-i pravila. Trebuie să te munceşti, să zici, să nu-ţi fie lene, că, dacă eşti lenos, că îngerul scrie ceea ce zici, scrie şi binele şi răul, iar când moare sufletul, dacă ai mai multe bune apu de-amu mai pune Dumnzeu şi mila Lui şi le iartă şi pe celelalte şi te ia. Dacă n-ai chiar nica bun, numai rău, apu de- amu nu poţi scăpa, că sar vrăjmaşii pe tine. Iaca

      –  Ce să facem când ne rugăm numai cu gura şi nu cu mintea, când fuge gândul?

      • Întoarce-te înapoi şi zi din nou rugăciu- nea şi zi: Depărtează, Doamne, vrăjmaşul ista de la mine şi mă iartă pe mine, păcătosul şi zi rugăciunea mai departe. Gândurile fug, da’ tu să nu le primeşti în inimă, de-acolo intri în stihurile înţelegerii, ai văzut cum îs stihurile şi ce putere au? Aşa că zboară gân- durile deasupra minţii tale da tu nu le primi. Este la Pateric scris: O întrebat fratele: „Ce să fac, Avva, uite gândurile mă doboară”. Da’ el o zis aşa: „Dacă ar trece pe deasupra casei tale un stol de păsări ai putea să le opreşti?”

      „Nu”. „Aşa-i şi cu gândurile; trec, da’ tu nu le lăsa sa-şi facă cuib, că strică casa”. Cum o venit gândurile, îndată începe rugăciunea: Doamne, depărtează vrăjmaşul ista de la mine. Când a început cuvintele apu’ vin şi gândurile, da’ să nu le laşi mult timp să stea în tine, atunci depărtează-le cu rugăciunea către Dumnezeu.

      –  Da’ cum să ne rugăm Părinte?

      • Pe Maica Domnului să n-o laşi niciodată, ea ne ajută la cele bune; Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-mă pe mine, păcătosu’, pe toţi fraţii, părinţii…iaca asta-i mărturisirea. Să n- ai zavistie asupra cuiva; dragostea toate le rabdă, toate le primeşte. Chiar dacă te-a ocărî cineva, nu te uita, da’ zi: Doamne, iartă-l că nu-i el vinovat, da’ vrăjmaşul îl pune să zică ceva rău la altul. Când ajungi seara să te culci, fă pe căpătâi cruce şi zi: Doamne, în mâi-nile tale îmi dau sufletul meu, păzeşte-mă şi mă acoperă, iartă-i pe toţi şi mă iartă şi pe mine, păcătosu’, că eu îi iert. Dacă zici eu îi iert, apu te iartă şi pe tine Dumnezeu. Aşa să lumineze faptele voastre înaintea oamenilor, precum luminează lumina în sfeşnic, că văzând oamenii faptele voastre cele bune, să proslăvească pe Dumnezeu. Dacă se va stinge lumânarea, n-ai lumină, eşti în întune- ric. Dacă n-ai faptă bună, de-amu n-are Dumnezeu cu ce să te proslăvească. Să ierţi, chiar dacă îţi greşeşte.

      Unde vezi că se adună mai mulţi să stea de vorbă, nu te-amesteca cu dânşii, că nu-i bun asta, asta-i zavistie şi răutate şi după aceea oamenii nu se pot mântui. Dacă vrei, vorbeşte numai din Vieţile Sfinţilor, din cuvintele lui Dumnezeu, da’ vorbe deşarte nouă nu ne trebuie. Nouă ni se cade să trăim numai din cuvântul lui Dumnezeu. Nu-i greu aşa de a tăcea şi de a nu grăi deşertăciuni. Numa’ dacă te întrebă cineva despre Dumnezeu apu’ de-amu îi spui cum trebuie să fie un creştin, cum trebuie să se roage, da alte vorbe nu-ţi trebuiesc. Mântui-o! Dumnezeu şi Maica Domnului să te-ajute numai la bine.

      –     Părinte, sunt de folos şcolile la călugări, facultăţi, doctorate…?

      • Ei, nică. Asta nu ne-ajută nică. Dacă vrei să-ţi ajute Dumnezeu, apăi să le dobândeşti pe aestea: smerenia, răbdarea, dragostea, nemânierea, tăcerea mai mult, să nu judeci pe nimeni, să judeci numai păcatele tale. Să te rogi în fiecare zi pentru cei de-aproape ai tăi şi pentru toată lumea. Iartă-i, Doamne, pe toţi, că nimeni nu-i vinovat, da’ vrăjmaşul îi pune la zavistie şi la răutate. Asta-i mărturisirea! Întotdeauna când te culci să n- ai cu nimeni nică. Eu am greşit mai mult decât toţi,Doamne.


      (Interviu realizat de monahia Ierusalima, m-rea Paltin)


Post a Comment

(required. But it will not be published)