Când te vei purta astfel, când vei iubi și te vei ruga pentru vrăjmașii tăi să le fie dăruite toate bunătățile, atât vremelnice cât și veșnice, numai atunci se va pogorî la tine Dumnezeu într-ajutor și vei călca, prin rugăciunea ta, pe toți vrăjmașii tăi, vei intra cu mintea în biserica inimii spre a te închina Tatălui în Duh și Adevăr (In. 4, 24).

Dar dacă vei îngădui inimii tale a se împotrivi prin pomenirea răului și vei da îndreptățire întru trufia ta mâniei tale, Domnul Dumnezeul tău Se va întoarce de la tine și vei fi dat spre călcare picioarelor satanei. El are să te calce cu toate gândurile și simțirile necurate: nu vei fi în stare să te împotrivești lui.

Iar dacă Domnul te va învrednici să pună la temelia nevoinței tale de rugăciune, nerăutatea, dragostea, neosândirea aproapelui, dezvinovățirea lui cu milostivire, atunci vei birui cu osebită înlesnire și grabă pe potrivnicii tăi, vei ajunge la rugăciunea curată.