Scrisoarea Pr. Prof. Dumitru Stăniloae către Radu Gyr: „poetul graţiei şi energiei româneşti”

Prea Iubite Domnule Profesor,

Vă mulțumesc iarăși pentru că iarăși m-ați obligat peste măsură de mult trimițându-mi acele gingașe făpturi de vis și de senin, de zâmbet și de lumină, care sunt „Stelele pentru leagăn”. Unele dintre ele, ca „Are tata o fetiță, luminiță”, le declamam de mult toată casa, de prin 1933: și tata și mama și luminițele noastre cele două care sunt la o vârstă când gândesc exact ca în aceste poeme de basm.

Îmi pare rău că n-am și eu, deocamdată, ceva potrivit prin care să mă revanșez, arătându-mi și eu toată dragostea și admirația ce o nutresc pentru poetul grației și energiei românești.

Să ajute Domnul Sfânt ca țara de eroism, de curățenie și de „vraja” spirituală pe care o zugrăviți în poezia D-voastră să o vedem curând înfăptuindu-se aievea.

Vă rog să transmiteți caldele mele omagii Stimatei doamne și urările unui Moș Crăciun darnic fetiței.

(Pr. D. Stăniloae, Sibiu, 3 Nov. 1936)