Despre Sfânta Treime: Expunere pe scurt a credinţei ortodoxe; A lui Anastasie Sinaitul, Patriarhul Teupolei , şi a lui Chiril al Alexandriei

Sfânta Treime
Expunere pe scurt a credinţei ortodoxe

A lui Anastasie Sinaitul, Patriarhul Teupolei[1], şi a lui Chiril al Alexandriei

Traducere din PG 89, 1399-1404 

 

Catehetul[2]: De ce religie eşti, omule?

Catehumenul: Sunt creştin.

Şi ce e creştinul?

Cel ce viază după Dumnezeu şi vieţuieşte cu dreaptă credinţă şi în chip plăcut lui Dumnezeu, şi în chip bun.

În ce priveşte teologia[3], câte firi mărturiseşti?

Una.

Care e aceasta?

Dumnezeirea.

Ce este Dumnezeu?

Fiinţă necauzată, cauză a tuturor celor ce sunt, adică atotputernică, cu totul tare, cauza mai presus de fiinţă a oricărei cauze şi firi.

Şi cum crezi?

Cred în unul Dumnezeu Tatăl şi în unul Fiu şi Dumnezeu, născut din Dumnezeu şi Tatăl, şi în unul Duhul Sfânt, Dumnezeu purces de la Tatăl.

 Prin ce se deosebeşte Fiul de Tatăl?

Prin ipostas, potrivit căruia Tatăl este nenăscut, iar Fiul născut, fiindcă este din Tatăl.

Prin ce se deosebeşte Duhul Sfânt de Tatăl şi de Fiul?

Prin ipostas, potrivit căruia este purces.

Prin urmare, crezi în trei dumnezei.

Să nu fie.

Sau în trei firi?

Nu.

Sfânta TreimePăi ai numărat trei dumnezei; cum zici: „Să nu fie”?

Chiar dacă am numărat trei dumnezei, însă vorbesc de trei din pricina caracterului triipostatic al Treimii celei deofiinţă şi nedespărţită. Fiindcă este un Dumnezeu Tatăl şi un Dumnezeu Fiul, şi un Dumnezeu Duhul Sfânt; dar o singură Dumnezeire e hotărnicită în trei ipostasuri şi o singură fiinţă, şi împărăţie, şi putere, şi fire.

 Şi ce e fiinţa?

Un lucru [realitate] existent prin sine, care nu are nevoie de altul pentru susţinerea sa.

Ce e firea?

Un lucru general [realitate universală] şi care cuprinde ipostasurile aflate sub ea.[4] Sau aşa: Adevărată existenţă a lucrurilor [realităţilor], fiindcă fiinţa şi firea, şi forma sunt unul şi acelaşi lucru.

Câte ipostasuri mărturiseşti în ce priveşte Dumnezeirea?

Trei: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh.

 Ce e ipostasul?

Fiinţa împreună cu oarecare proprietăţi care îl deosebeşte prin număr de cele din aceeaşi specie, adică e persoană de o fiinţă [cu altele]. Iar în cazul lui Dumnezeu vorbim de persoane netrupeşti şi fără înfăţişare.

Ce este propriu fiecăruia dintre cele trei ipostasuri şi ce e comun?

Proprie Tatălui e nenaşterea, Fiului, naşterea, iar Duhului Sfânt, purcederea; şi comună este Dumnezeirea şi împărăţia.

Câte firi mărturiseşti în ce priveşte iconomia[5]?

Două: dumnezeirea şi omenitatea, fiindcă acelaşi Fiu este Dumnezeu desăvârşit şi om desăvârşit.

Sfânta TreimeCâte voinţe şi lucrări fireşti mărturiseşti referitor la Hristos?

Două: una dumnezeiască şi una omenească.

Care este voinţa dumnezeiască?

A curăţa leproşii, precum: „Vreau, curăţeşte-te” (Mt. 8: 3), şi cele asemenea acestora; şi: „Du-te, şi să-ţi fie după cum ai crezut” (Mt. 8: 13).

Care este lucrarea dumnezeiască?

A se mântui toţi oamenii şi a veni la cunoştinţa adevărului, precum: „Tatăl Meu până acum lucrează, şi Eu lucrez” (In. 5: 17).

 Care e voinţa omenească?

A dori să bea, lucru ce s-a întâmplat şi pe cruce, şi a cere de mâncare, precum: „Aveţi aici ceva de mâncare?” (Lc. 24: 41).

Care e lucrarea omenească?

A călători, a osteni şi cele asemenea.

Câte ipostasuri mărturiseşti în ce priveşte mărturisirea de [credinţă] despre Fiul?

Unul, fiindcă Acelaşi Unul este Fiu al lui Dumnezeu şi Fiu al Fecioarei.

Prin ce are părtăşie Fiul cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt?

Are părtăşie după firea dumnezeirii Lui, potrivit căreia e Dumnezeu desăvârşit; şi are părtăşie şi cu oamenii, după firea omenităţii Lui, potrivit căreia e om desăvârşit.

Sfânta TreimeCe este Dumnezeu?

Dacă vrei să cunoşti ce este Dumnezeu şi cum este închinat, ascultă cu luare aminte şi cunoaşte adevărul. Este o singură voie, o singură înţelepciune, o singură putere a Tatălui şi a Fiului, şi a Duhului Sfânt. Nu este unul înainte de veacuri şi altul după veacuri, ci în acelaşi timp Tată şi Fiu, şi Duh Sfânt: Fiu în Tată şi Duh în Fiu, căci firea e unită.

De aceea, una e firea şi una, Dumnezeirea: se împarte în trei din pricina ipostasurilor şi se adună în monadă din pricina raţiunii fiinţei. De aceea, vorbind de un Tată şi mărturisind un Fiu şi un Duh Sfânt, vorbim de un Dumnezeu. Iar numele de Dumnezeu e comun Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt. Iar numele de Tată şi Fiu şi Duh Sfânt nu sunt comune, ci proprii fiecărui ipostas. Căci Tatăl nu se numeşte Fiu şi Fiul nu se numeşte Tată, şi Duhul Sfânt nu se numeşte nici Tată, nici Fiu. Dar Treimea se numeşte totdeauna Dumnezeu. Aşadar, vorbind de trei ipostasuri sau trei persoane, nu vorbim de trei fiinţe sau trei firi, sau trei dumnezei, ci mărturisim un Dumnezeu, o fiinţă sau fire, ca să nu ne facem arieni[6]. Şi zicând o fiinţă sau fire, nu zicem un ipostas, ca să nu ne facem sabelieni[7], ci credem trei ipostasuri sau trei persoane într-o singură Dumnezeire, o singură fiinţă şi fire.

Dumnezeu e fiinţă necontemplată, minte de necuprins, frumuseţe nemeşteşugită, mărime nevăzută, slavă neînţeleasă. Fiul este odraslă negrăită, cuvânt de neînţeles, minte de necovârşit, fiinţă neschimbată, fire de neatins, întipărire ipostatică. Duhul este înţelegător [mintal] şi simplu, subţire, limpede şi clar, neîntinat, nestricat, atotvăzător. Icoană a Tatălui e soarele, rază a soarelui e Fiul, căldură a razei e Mângâietorul Duh. Şi aşa soarele e Tatăl, rază – Fiul, strălucire cu lucire de foc – Preasfântul Duh. Şi soarele niciodată nu a părăsit cerul şi a trimis ca pe nişte raze pe pământ pe Fiul – strălucirea şi pe Duhul Sfânt – căldura, ca să încălzească şi să facă bine lumii de sus şi de jos.

Într-un astfel de chip trebuie a cugeta despre Dumnezeirea cea una şi triipostatică. Firea şi fiinţa şi forma sunt acelaşi lucru. Ipostasul şi persoana sunt acelaşi lucru. Şi fiinţa sau firea caracterizează ceea ce e comun, iar ipostasul sau persoana indică ceea ce e propriu fiecăruia, după cum, în cazul omului, să zicem, toţi oamenii suntem ai uneia şi aceleiaşi firi; una şi aceeaşi fire este la toţi. Căci toţi oamenii suntem alcătuiţi din suflet înţelegător [mintal] şi trup, dar suntem ipostasuri multe şi nesfârşite şi nenumărate. Şi Petru şi Pavel sunt ai uneia şi aceleiaşi firi, dar sunt ipostasuri diferite. Şi avem părtăşie unii cu alţii după fire, dar suntem împărţiţi [deosebiţi] după ipostasuri sau persoane.

(Traducere de Pr. Marcel Hanches, Preluat din Revista Atitudini Nr. 16)

 

[1] Un alt nume dat Antiohiei.

[2] Dialogul are loc între Catehet şi catehumen, cel care se pregătea să primească Sfântul Botez.

[3] Teologia se referă la planul dumnezeirii.

[4] Firea e înţeleasă ca specie ce cuprinde ipostasurile speciei respective.

[5] Iconomia se referă la relaţia lui Dumnezeu cu creaţia şi în special la întruparea Fiului.

[6] Arienii susţineau că persoanele Sfintei Treimi au fiinţe deosebite.

[7] Sabelienii susţineau că Persoanele Sfintei Treimi nu sunt realităţi, ci moduri de manifestare ale aceluiaşi Dumnezeu unic.

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura