Noi minuni săvârşite de Părintele Justin Pârvu, primite la adresa Redacţiei Atitudini

Mormântul Părintelui Justin, izvorâtor de mir

DSCF1437

Mă numesc Petru Daniel, sunt din Iaşi iar pe această cale vă voi relata o minune pe care am trăit-o la mormântul Părintelui Justin Pârvu la Mănăstirea Petru-Vodă din jud. Neamţ.
Pe data de 23.07.2014, după-amiaza, am plecat la drum cu maşina prietenului meu cel mai bun, Liviu, spre Mănăstirea Petru-Vodă din jud. Neamţ, fiind însoţiţi de încă 3 fete, pentru a merge la mormântul Pr. Justin Pârvu pe care prietenul meu l-a cunoscut pe când acesta era încă în viaţă. Din păcate eu, personal nu l-am cunoscut.
Ajunşi acolo, în curtea mănăstirii eu m-am despărţit de grup şi am mers direct la mormântul părintelui Justin, unde m-am închinat, iar în momentul în care eram în genunchi la mormânt şi am vrut să sărut mormântul am simţit un miros foarte plăcut, un miros ca de mir… În acel moment, ca să fiu sigur de ceea ce simt, cred că am mai mirosit încă o dată şi am observat că, crengile de brad cu care era acoperit mormântul părintelui, în partea dinspre picioare miroseau a mir. După care m-am închinat şi, fără să zic nimănui, am plecat în tăcere în biserica unde m-am închinat şi am scris nişte pomelnice pe care le-am dat părintelui şi, plătindu-le cu 40 de lei, care imediat a ţinut o slujbă de rugăciune scurtă pentru un grup de persoane bolnave, la care am asistat şi eu.
Ulterior eu am vrut să iau nişte ulei de la candela care arde la mormântul Pr. Justin, dar nu aveam recipient în care să pun şi am mers la chilia unde a locuit Pr. Justin. După ce m-am închinat în camera unde a vieţuit părintele Justin, am ieşit şi, fiind însoţit de prietenul meu, am cumpărat de acolo, de la un călugăr, mir cu iconiţe de la slujba Sf. Maslu şi la sugestia lui Liviu am cumpărat direct ulei din candela părintelui ambalat deja în recipiente speciale ca pentru mir, dându-i cred respectivului călugăr o bancnotă de 50 de lei, fără să dau prea mare importanţă la bani. Acesta mi-a spus că totul costă 30 de lei. În acel moment oarecum am aşteptat în sinea mea, pe fracţiune de secundă ca acesta să-mi dea restul, dar văzând că nu are intenţia să facă acest lucru, am plecat fără să-i cer restul de bani, cu gândul că este la mănăstire şi nu are bani şi restul i-l las lui, dar fără să zic ceva cuiva.
Parastas_1_AN_ Parintele Justin_3Imediat cum am ieşit din chilia Pr. Justin, m-am uitat în portofel cu gândul să văd câţi bani mai am pentru că ştiam de acasă, că nu prea mai aveam bani de cheltuială până la următorul salariu. Ştiam că aveam aşa, cam 250 lei bani bătuţi şi ceva mai mărunt de câte 10 lei, maxim vreo 300 lei. Ştiam sigur că aveam 2 bancnote de câte 100 lei şi o bancnotă de 50 de lei şi ceva mărunt, cam 40 de lei de câte 10 lei. Când m-am uitat în portofel am văzut că aveam aceiaşi bani, adică cum am zis mai sus, ca şi cum nu aş fi cheltuit nimic pe pomelnice şi ce am mai cumpărat la chilie, fapt care m-a făcut să mă gândesc destul de bine de unde am eu banii şi că era posibilitatea să nu fi ştiut exact câţi bani avusesem la mine… Cu toate acestea chiar dacă nu calculasem bine banii, ar fi fost imposibil să fi avut acei bani în buzunar pentru că prin cheltuielile făcute la mănăstire ar fi însemnat că aş fi avut la mine aproape 400 de lei şi nu aveam de unde să am acei bani…
Ulterior i-am povestit prietenului meu, Liviu, cele întâmplate şi am mers cu grupul la masă. După ce am mâncat, am mers cu Liviu în cimitir unde ne-am uitat la părinţii îngropaţi acolo, căutând oarecum să vedem cum îi cheamă şi am văzut mormintele poetului Radu Gyr, Pr. Gheorghe Calciu, după care au venit şi două din fetele din grup. Înainte să plecăm din cimitir, Liviu scoate o crenguţă de brad dintr-o punguţă şi mă întreabă a ce anume miroase, iar eu, mirosind-o în prezenţa celor două fete, îi zic că miroase a mir, iar acesta îmi zice că a luat-o de pe mormântul Pr. Justin. Liviu le dă crenguţa celor două fete să o miroase, iar una dintre ele încerca să găsească o explicaţie logică, zicea că fost stropită pe mormânt cu mir… După aceea am plecat spre mormânt să vedem dacă miroase a mir, acum fiind cu tot grupul, dar eu eram cu gândul la faptul că şi eu mirosisem acele crenguţe de pe mormânt şi emanau un miros de mir, dar am păstrat acest gând pentru mine. Ajunşi la mormântul Pr. Justin, m-am aşezat în genunchi exact în locul unde m-am închinat prima dată şi fără să zic nimănui, mă aplec cu scopul de a mirosi exact locul pe care l-am sărutat prima dată şi am observat faptul că acum, în prezenţa acestor persoane care mă însoţeau, respectivul loc mirosea doar a crenguţe de brad şi doar atât, mirosul de mir dispăruse, dar cu toate acestea am luat cu mine acasă o crenguţă de brad…
Mai târziu am aflat, de la o maică de la Petru-Vodă, că aşa făcea părintele Justin cu cei care nu prea aveau bani, că el le dădea… Acum numai bunul Dumnezeu ştie exact ce s-a întâmplat acolo…
Cam asta a fost experienţa mea trăită la Mănăstirea Petru-Vodă şi la mormântul Pr. Justin Pârvu, pe care cu mare drag v-o împărtăşesc şi vouă, aşa cum am împărtăşit-o şi altor persoane de la Mănăstirea de maici de la Petru-Vodă.
(Petru Daniel, Iaşi)

„PĂRINŢELE, SĂ-MI ADUCI ŞI MIE STRUGURI!”
În luna august a acestui an, fiica mea, Nicoleta, în vârstă de 3 anişori, a contractat o infecţie virală cu scaune diareice şi crampe abdominale care, după 3 săptămâni de durere şi tratamente schimbate, s-a soldat cu internarea la Spitalul Matei Balş timp de o săptămână. Evoluţia ei, în spital, a fost urmărită de cei de acasă cu sufletul la gură, cu rugăciuni îndreptate către Maica Domnului şi Sfântul Efrem cel Nou.
Înainte de externarea ei, o prietenă m-a îndemnat să mă rog la Părintele Justin căci ei mult îi ajutase. Soţul ei fusese încadrat în post cu respectarea legislaţiei în vigoare şi un salariu semnificativ mai mare după numai 8 sau 9 zile de rugăciuni la Maica Domnului şi Părintele Justin. Am ascultat-o destul de neîncrezătoare, dar m-am rugat şi eu la părintele. IMG_6612
La finele perioadei de spitalizare, doctoriţa care i-a monitorizat evoluţia în spital, ne-a comunicat că din punct de vedere infecţios, Adenovirusul nu mai ieşea în analize însă ficatul ei era mărit, iar crampele abdominale continuau să-şi facă simţită prezenţa. Ne-a îndrumat către un consult pediatric. După mai multe telefoane, am ajuns în mod nesperat, în cursul zilei cu externarea, la un alt spital. Deşi ne aşteptam la o nouă internare, doctoriţa care a examinat-o ne-a recomandat regim timp de o lună şi i-a mai efectuat analize. În seara aceleiaşi zile, ne întorceam acasă.
Situaţia a evoluat destul de bine însă, într-una din zile, a gustat din laptele de vacă, având interdicţie să-l consume până aflam dacă are intoleranţă sau nu, la el. Seara a început coşmarul cu: „Mami, mă doare burta!”. Mi s-au înmuiat picioarele şi broboane de sudoare mi-au apărut pe frunte. A avut scaun moale timp de 2 zile. Am apelat la un tratament simptomatic şi regim, iar lucrurile s-au îndreptat. În acest timp mă rugam la Părintele Justin. Am adormit şi eu cu o durere de burtă în timp ce mă rugam părintelui. Însă peste noapte, când m-am trezit, nu mai
aveam nimic. M-am bucurat mult! La culcare i-am pus imaginea cu părintele la pătuţ şi am îndemnat-o şi pe Nicoleta, să-l roage să o facă bine. Ea spunea: „Părinţele, să-mi aduci şi mie struguri!”, căci i-ar fi plăcut, dar nu avea voie. Eu i-am explicat că părintele trebuie să mijlocească la tronul lui Dumnezeu s-o facă bine, iar apoi îi putem da direct de la bucătărie, şi ei, struguri. A adormit spunând: „Doamne miluieşte!”
Acum este bine, i s-a permis să consume o gamă mai largă de alimente, dar cu precauţie. Îi urmărim în continuare evoluţia. Sperăm să nu mai retrăim clipele de coşmar însă, dacă va mai fi ceva, tot la părintele Justin îmi va fi scăparea!
(Lăcrămioara, Galaţi, august 2014)

„O să fie bine, o să mai trăieşti!”
L-am cunoscut pe părintele Justin Pârvu în ziua de 15 iulie 2012. Să vă spun povestea mea. În luna aprilie 2012 am fost diagnosticată cu cancer de sân. După multiple şi costisitoare investigaţii, diagnosticul crud a fost confirmat şi în data de 5 iulie 2012 am făcut prima şedinţă de chimioterapie.
Starea mea psihică era foarte proastă. Stadiul bolii era avansat. Medicii au spus că vor face tot ce se poate. Eram foarte speriată şi fără speranţă. La insistenţele unei prietene, după ce mi-am revenit oarecum, am plecat, vineri 13 iulie, spre mănăstirile din Moldova. Am ajuns la Agapia, la Mănăstirea Agapia Veche, unde am participat la slujbe, şi unde am aflat că Părintele Justin este la chilie, la Petru Vodă, şi primeşte pelerini. Eu aflasem despre accidentul de la Poarta Albă şi ştiam că Părintele este în spital, de aceea nu am crezut că pot avea bucuria să primesc binecuvântare de la sfinţia sa.
Am hotărât să încercăm să ajungem la Mănăstirea Petru-Vodă Paltin şi duminică, 15 iulie am ajuns la Mănăstirea Petru-Vodă, unde am participat la Sf. Liturghie. La sfârşitul slujbei am întrebat despre părintele Justin şi ne-au spus că este la mănăstirea de maici şi ne-au îndrumat cum să ajungem. Am ajuns la Mănăstirea Paltin şi ne-am trecut pe listă. La ora 19.00 ne-am aşezat la rând, iar pe la ora 20.00 am intrat la părintele. Parcă visam. Nu am crezut că voi reuşi să vorbesc cu părintele.
A venit rândul nostru şi am intrat împreună cu soţul meu la dânsul. Ne-a binecuvântat şi apoi a privit către mine. Eu i-am spus despre problema mea de sănătate. Dânsul mi-a spus următoarele: „Cancerul este cea mai perfidă boală, dacă te gândeşti la el, se dezvoltă. Să nu mănânci zahăr şi carne. Roagă-te la Maica Domnului şi la Sf. Nectarie, o să fie bine, o să mai trăieşti. Să citeşti zilnic Paraclisul Maicii Domnului şi Acatistul Sf. Nectarie”. Apoi a luat o hârtie şi a spus: „Eu am să te trec în pomelnicul meu personal şi am să mă rog pentru tine”. Ne-a binecuvântat, i-am mulţumit şi apoi am ieşit. Nu aş mai fi plecat de acolo.
După aceea am plecat spre casă, am continuat tratamentul, dar acum aveam putere să lupt cu boala. Nu a fost uşor, dar auzeam tot timpul cuvintele Părintelui – „o să fie bine, o să mai trăieşti”.
Din clipa în care l-am văzut pe Părintele Justin mi-a dispărut frica şi am ştiut că voi trece peste această încercare. Îi mulţumesc Părintelui şi ştiu că se roagă pentru mine, pentru toţi românii şi pentru toată lumea.
(Sultana , Slobozia, septembrie 2014)

continuare în nr. 36 al Revistei Atitudini

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

3 thoughts on “Noi minuni săvârşite de Părintele Justin Pârvu, primite la adresa Redacţiei Atitudini

  1. radu iacoboaie says:

    OFF TOPIC

    FRAȚI ROMÂNI, URMĂRIȚI CU ATENȚIE ACEST FILM SINTEZĂ DOCUMENTAR. NU ESTE O SIMPLĂ ÎNREGISTRARE VIDEO A DEZBATERII PUBLICE DIN 16 IANUARIE 2015. Încercați să observați fiecare detaliu în parte, mai ales în privința atitudinii celor din prezidiu, adică a reprezentanților Ministerului Sănătății și Guvernului. Observați cum doamna juristă nu a rostit un cuvânt, dar mai tot timpul mesteca gumă!… Specialistul în IT nu a rostit nici el vreun cuvânt dar a plecat pe furiș înainte de a i se adresa vreo întrebare legată de securitatea datelor medicale din dosarul electronic de sănătate și din cardul electronic de sănătate!… Președintele CNASS a afișat o atitudine nedemnă de zeflemea și nepăsare, încercând să ne convingă că nu este absolut nicio problemă… Dânșii au venit doar pentru ca să nu li se poată imputa lipsa dezbaterii publice legal prevăzute de lege și a promite societății civile în van din nou găsirea unei alternative la acest card, pe care în patru ani oricum au tot promis-o fără succes…

    ȘI TOTUȘI FRAȚI ROMÂNI, VORBIM ÎNSĂ DE LUCRURI EXTREM DE SERIOASE, CARE VIZEAZĂ ÎNSĂȘI SIGURANȚA CETĂȚENILOR ROMÂNI! ÎNȚELEGEM TREPTAT CĂ IDENTITATEA ACEASTA ELECTRONICĂ PE CARE NE-O CREEAZĂ GUVERNANȚII (DOSARUL ELECTRONIC ÎNDEOSEBI) NE ADUCE SCLAVIA ELECTRONICĂ, LAGĂRUL ELECTRONIC (DIN CARE NU MAI POȚI EVADA), DICTATURA BIOMETRICĂ ȘI ABOLIREA DEMOCRAȚIEI, ÎNTR-UN CUVÂNT IADUL ELECTRONIC… TRAFICUL DE ORGANE… GENOCIDUL SPIRITUAL ȘI UMAN…

    https://raduiacoboaie.wordpress.com/INTRODUCEREA-OBLIGATORIE-A-CARDURILOR-ELECTRONICE-DE-SĂNĂTATE-ÎNCEPUTUL-DICTATURII-BIOMETRICE-ÎN-ROMÂNIA!2015/02/02/2553/

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura