Catedrala Mantuirii Neamului intre implinire, dileme morale si deziluzie

un articol de Pr. prof. dr. Mihai Valica

1. Solutia hristica – atitudine duhovniceasca impotriva crizei

Comunicatul de presa al Patriarhiei Romane, referitor la multumirile aduse credinciosilor pentru sustinerea financiara a Bisericilor in constructie[1] arata clar ca principalii contribuabili sunt credinciosii, iar Statul sustine, pe alocuri, cu sume simbolice comparativ cu contributia filantropica proprie a BOR[2] pentru cetatenii acestei tari, precum si prin parteneriatul social-diaconal incheiat cu Statul, conform art. 29 din Constitutie si a Legii nr. 489/2006.

Potrivit legilor in vigoare Biserica Ortodoxa Romana nu se substituie Statului, ci, prin mijloace specifice contribuie la coeziunea si pacea sociala, la identificarea de solutii concrete si realiste spre a depasi grava criza economica si finaciara. In acest context Patriarhia Romana propune ca solutie anticriza, urmatoarele mijloace spirituale, care, din punct de vedere duhovnicesc, pot depasi orice fel de criza[3]:

1. predicarea permanenta a Evangheliei pacii si a iubirii fata de aproapele;

2. indreptarea morala a celor ce ne conduc[4];

3. o credinta tare si cooperare cu scop sfant prin contructia de Biserici[5];

4. prin sporirea credintei, a rugaciunii si cooperarii pentru a finaliza un lacas de cult care aduna oameni, care sunt invatati sa se respecte si sa se ajute reciproc”, etc[6].

Aceste indemnuri si sfaturi parintesti de profunda spiritualitate si duhovnicie au adus in sufletul multor preoti si credinciosi speranta, o motivatie de unitate si impreuna lucrare ecclesiala deosebita si o sansa reala pentru a intari solidaritatea si cooperarea dintre credinciosi, inclusiv intarirea vietii spirituale, care permite oamenilor sa depaseasca criza, fara sa se autodemoleze, sau sa ajunga la deznadejde sau la dezumanizare.[7]

Cred ca Bisericile vor salva sufletul romanului prin harul peste har, care va prisosi in inima lui prin dumnezeiestile Liturghii si Sf. Taine savarsite in ele.

Cine priveste doar la „aspectul ca se cheltuie bani” repeta gestul lui Iuda, care ingrijorat ca s-a risipit mirul de nard de mare pret pledeaza pentru saraci, fara sa-i pese de ei (Ioan 12, 4-6).

Omul are o latura morala care, daca se degradeaza, poate afecta si distruge mult mai mult decat partea materiala a lumii. De aceea spatiul bisericilor poate constitui spatii de reabilitare morala si duhovniceasca, care vor genera adevarate laboratoare spirituale de ajutorare a omului si de refacere a societatii. In acest sens Sf. Ioan Gura de Aurscria: contructia de Biserici este mai buna decat milostenia[8] intrucat ele sunt locuri care dau un puternic impuls pentru actiunile filantropice si de indumnezeire a omului[9].

Astfel se combate individualismul, cultivand spiritul comunitar prin constructia de Biserici si asezaminte filantropice de slujire diaconla a proapelui; se evita „consacrarea esecului unui lucru bine inceput, cu speranta, dar nefinalizat, in cazul celor in constructie; se poate preveni fatalismul si esecul economic, financiar si social, cauzat in general de criza morala si spirituala a societatii la toate nivelurile, si reprezinta o alternativa reala si viabila pentru clasa politica, guvern si societatea civila, care din pacate duc lipsa nu numai de solutii economice viabile, ci si de actiune si de viziune duhovniceasca si de credinta suficienta pentru rezolvarea crizei actuale…

2. De la solutia hristica la dileme morale si deziluzie

Solutia hristica de exceptie propusa de Patriarhia Romana s-a spulberat in parte la vestea ca Patriarhia va imprumuta in prima faza suma de 200 de milioane de euro de la o banca, pentru inceperea contructiei.

Credinciosii din Vatra Dornei si din imprejurimi, cu vocatie de ctitori de biserici in Bucovina, Transilvania, Maramures si nu numai, asteptau cu mare nerabdare semnalul inceperii Catedralei patriarhale pentru a contribui cu bani, masa lemnoasa si alte donatii, insa socul lor a fost atat de mare la anuntul facut despre imprumut, incat unii nu doresc sa mai faca nici macar o donatie de un leu.

Din discutiile pastorale avute cu unii din cei deceptionati am identificat urmatoarele nedumeriri, intrebari si dileme din partea lor:

– Cum e posibil ca o Patriarhie cu un numar asa de mare de credinciosi sa apeleze la ajutorul unei banci, oricare ar fi aceasta, intrucat nici una nu are un nume prea bun, avand in vedere lacomia si imoralitatea lor din ultima vreme?

Nu doresc sa diabolizez bancile, intrucat au un rol deosebit in economia unei tari, daca respecta principiile deontologice, benefice dezvoltarii economiei reale, insa ar fi timpul sa-si reconsidere metodele de lucru pentru ca sa-si recapete demnitatea initiala.

– Catedrala Mantuirii Neamului trebuie insa sa fie un simbol al credintei, sperantei, al iubirii, al comuniunii, unitatii si cooperarii dintre toti romanii in mod direct prin trupul tainic a lui Hristos, adica direct cu Patriarhia si nu prin intermediari si institutii bancare civile imorale, care nu urmaresc decat profitul cu orice pret.

– D-l Mugur Isarescu in articolul. Nu mai vorbiti de moralitate in cazul bancilor, caci e o iluzie ne atentioneaza „sa nu traim cu iluzia ca putem vorbi sau ca are vreun efect daca tot mentionam de etica in cazul bancilor. Sa fim realisti! Bancile isi urmaresc, pana la urma, interesul si profitul lor. E cat se poate de potrivita zicala care spune ca banca iti da umbrela pe timp de soare si ti-o ia cand ploua”.[10]

– Pareri similare gasim si la laureatul premiului Nobel in economie Joseph Stiglitz[11] care spune despre experienta aproape mortala prin care a trecut economia mondiala, generata de practicile incorecte de creditare, care au scos la iveala depravarea morala a bancherilor„. Depravarea morala a bancherilor trebuie combatuta, sustine mai departe autorul prin reglementari stricte si chiar prin refuzul creditarilor.[12]

Institutiile bancare sunt mult mai periculoase pentru libertatea noastra decat armatele Thomas Jefferson. Daca ne gandim ca orice banca executa silit pe debitorii ei, atunci cand se afla in imposibilitate de plata si unii dintre ei se sinucid si blesteama clipa si ceasul cand au facut imprumutul, se pune intrebarea cum poate sa accepte cineva constructia unei Biserici a Mantuirii Neamului din astfel de surse finaciare?

– Doreste oare Patriarhia Romana sa subventioneze, prin dobanzile datorate acelei banci, imoralitatea, practicile incorecte, depravarea morala a bancherilor si inrobirea noastra?

– A apela la ajutorul celor lipsiti de moralitate, respectiv banca, ar putea reprezenta o jignire si o lipsa de incredere fata de donatorul direct (crestinul) si fata de Dumnezeu, care poate inspira prin Duhul Sfant inima si sufletul credinciosului, ca sa doneze din putinul sau multul lui[13];

– Crestinul donator, ca madular viu al Bisericii lui Hristos constata ca in relatia sa fireasca cu Biserica, intervine un element strain, un intermediar, banca, care din pacate practica actiuni imorale si incorecte asa cum recunosc chiar bancherii. Dilema donatorului este urmatoarea: odata cu donatia pentru Catedrala nu finanteaza el oare indirect in acelasi timp si imoralitatea si comportamentul incorect al bancilor si nu contribuie, astfel, la degradarea vietii sociale si comunitare? Pentru a evita o astfel de dilema, unele Biserici nationale si confesionale si-au facut propria banca, cu reguli corecte si principii deontologice bancare clare[14].

– In timp ce Banca Nationala Romana face presiuni morale asupra bancilor prin diferite instrumente de reglementare si supraveghere bancara[15], Patriarhia Romana crediteaza moral, prin acel imprumut, actiunile imorale ale bancilor si adauga costuri suplimentare fara rost si greu de suportat de credinciosi!

– Conform regulilor bancare un imobil creditat de banca ramane grevat de sarcini in favoarea bancii pana se va plati ultimul leu. Nu se transfera in acest caz, Catedrala, din proprietatea Bisericii la discretia bancilor? Chiar daca nu se crediteaza cu Catedrala in sine, se garanteaza totusi cu averea Bisericii, care are un statut canonic aparte. Canoanele condamna pe episcop cu caterisirea daca pune in pericol averea Bisercii si trebuie sa administreze ca si cand Dumnezeu i-ar sta de veghe[16].

Cand un Guvern este dependent de banii bancherilor, acestia sunt cei care controleaza de fapt tara, si nu conducatorii Guvernului, pentru ca atunci mana care da este deasupra mainii care primeste, iar cei care finanteaza nu sunt patrioti si nu au buna cuviinta. Napoleon Bonaparte. Nu s-ar putea aplica aceste remarci si in cazul Bisercii, care ar depinde de bancheri?[17] Nu ar exista riscul unor compromisuri morale din partea Bisercii?

– Psihologic vorbind, mai poate oare suporta romanul, pe langa enormele datorii si imprumuturi facute de puterea politica pentru supravietuirea materiala, fara consultarea populatiei si o datorie si obligatie finaciara pentru finantarea unei cauze spirituale, facuta la fel ca puterea politica, fara consultarea credinciosilor contribuabili?

– In 1791, Thomas Jefferson (cel de-al treilea presedinte al SUA) a spus: Pentru a ne pastra independenta, nu trebuie sa le permitem conducatorilor nostri sa ne impovareze continuu cu datorii. Daca acceptam asemenea datorii, vom fi taxati pentru mancare si bautura, pentru nevoile noastre… Daca putem impiedica Guvernul sa risipeasca munca oamenilor, sub pretextul ca le pasa de ei, atunci acestia (oamenii) vor fi fericiti. In cazul in care Patriarhia imita comportamentul oamenilor politici, care se imprumuta mereu de la banci fara sa gaseasca solutii economice viabile, nu risca Patriarhia sa fie catalogata impreuna asupritoare si chinuitoare cu statul consumist si sa starneasca astfel adversitate fata de Biserica lui Hristos?

In contextul actual si al celor expuse mai sus, consider ca aceasta abordare de a se imprumuta la banci pentru a construi Catedrala Mantuirii Neamului este pripita, seculara, deci neortodoxa, lipsita de intelepciune si tact pastoral si reprezinta o rasturnare de valori ale moaralei crestine, fara precedent in Istoria Bisericii. Nu se cunoaste inca in istorie vreo Biserica Ortodoxa construita din imprumuturi bancare.

Revelatia divina si istoria Bisericii ne dau suficiente modele si exemple de a construi o lucrare sfanta. Iata cateva repere.

3. Repere biblice si pastorale

3.1. Altarele din vremea Patriarhilor

Dreptii Vechiului Testament au inaltat mai intai altare pe care sa aduca jertfa Domnului in urma unei teofanii sau multumiri aduse pentru ajutorul primit[18]. Aceasta exprima ,,dorinta de a imortaliza momentul la locul descoperirii lui Dumnezeu[19] si de a-si manifesta recunostinta fata de El pentru binefacerile pe care le-a pimit[20].

Momentul independentei de la 1877, de cand a inceput ideea unei Catedrale a Mantuirii Neamului[21] poate fi considerat un moment de recunostinta adus lui Dumnezeu de catre poporul roman, dupa atatia ani de jug turcesc, continuat apoi de un jug hortist, hitlerist, comunist si in final culminand cu un jug de tranzitie naucitoare si halucinanta. Acum cred ca se justifica din plin denumirea de Catedrala Mantuirii neamului, ca slava Domnului are de ce ne mantui…!

3.2. Cortul intalnirii

Mai tarziu, la construirea Cortului Sfant se precizeaza foarte clar ca prinoasele necesare pentru construirea sanctuarului trebuiau aduse de popor, de bunavoie: ,,Atunci a grait Dumnezeu cu Moise si a zis: spune fiilor lui Israel sa-mi aduca prinoase: de la tot omul, pe care-l lasa inima sa dea, sa primesti prinoase pentru Mine (Iesire 25, 2). Asadar sanctuarul a fost indicat de Dumnezeu, nu de oameni, de aici, importanta respectarii poruncilor divine inainte de construire si raportarea vremurilor actuale la Dumnezeu si nu invers.

A doua idee, la fel de importanta, este voluntariatul poporului pentru asigurarea materialelor necesare. Ideea este reluata la Iesire cap. 35. In cap. 36 este mentionat si ajutorul concret al unor israeliti la constructia cortului sfant, cu mentiunea ,,de buna voie: Iar Moise a chemat pe Betaleel, pe Oholiab si pe toti cei cu minte iscusita, carora le daduse Domnul iscusinta si pe toti cei ce-i tragea inima sa vina la lucru de buna voie, ca sa ajute la acestea (Iesire 36, 2).

Este scoasa in evidenta oferta libera si spontana a poporului care nu se oprea din a aduce daruri pana cand Moise a dat porunca ferma ,,si s-a strigat in tabara ca nici barbat, nici femeie sa nu mai faca nimic pentru a darui la locasul sfant. Si a incetat poporul de a mai aduce. Caci material adunat era destul pentru toate bunurile ce trebuiau facute, ba mai si prisosea (Iesire 36, 6-7)[22].

3.3. Templul lui Solomon

Templul era cel mai important edificiu din vastul program de constructii al lui Solomon. David, tatal sau, a planuit cu grija Casa lui Dumnezeu. A initiat un recensamant al strainilor din tara si i-a organizat imediat pentru lucrarile in piatra, metal si lemn. Cedrii necesari pentru proiectul de constructie au fost luati de la Hiram regele Tirului (II Samuel 5, 11)[23].

Se vede clar mobilizarea intregului neam in mod direct si o buna organizare in cele mai mici amanunte. Niciunde nu scrie in Sf. Scriptura ca ar fi apelat cineva in istoria mantuirii, la camatari sa le imprumute bani pentru contructia unui altar sau pentru templul sfant.

4. Solutii si propuneri

4.1. Consideratii istorice, ecclesiologice si patristice

Intrucat cele mai multe biserici si manastiri de o valoare cultica si artistica deosebita – care reprezinta o mare parte din patrimoniul cultural national, unele fiind incluse si in patrimoniul UNESCO, au fost construite in vremuri dificile din istoria poporului roman, care au urmat razboaielor[24], calamitatilor naturale sau tulburarilor sociale, tocmai pentru a fi simbol de biruinta asupra raului, de speranta, reconciliere si comuniune intre contemporani si intre generatii[25] au fost construite din donatiile si contributiile directe ale credinciosilor, mult mai saraci decat cei de azi, propun Sf. Sinod sa puna in dezbatere sinodala aspectele, dezavantajele si dilemele morale cauzate de un imprumut bancar si sa gaseasca solutii economice si pastorale concrete pentru finantarea construirii Catedralei patriarhale.

Cred ca Sf. Sinod nu va agreea ideea unui imprumut bancar sau loterie publica asa cum s-a propus, luand ca model strangerea de fonduri pentru Ateneul Roman[26]. Comparatia nu se justifica din punct de vedere teologic, intrucat o biserica in constructie este imaginea trupului tainic al lui Hristos, care trebuie sa se nasca fara de pacat.

In caz contrar construirea Catedralei va cadea in derizoriu si va iesi din sfera ctitoriilor cu destinatie sacra, intrucat ea este Biserica lui Hristos si sfanta chiar din momentul contruirii, asa cum un prunc este om deplin din momentul conceperii.

Sfintirea finala a unei Biserici de catre episcop este de fapt o con-sfintire, o con-sacrare, adica con-simtim si ne sfintim ca membri ai Bisericii din sfintenia-sacralitatea ei initiala, din vointa si lucrarea lui Dumnezeu, pe care o da Iisus Hristos inca de la inceputul lucrarii[27] iar noi dedicam exclusiv folosirea ei, in scopul mantuirii si indumnezeirii omului, pentru care Dumnezeu la sfintire adauga har peste har.

Intelegem din Sf. Scriptura si din invatatura Sf. Parinti ca ridicarea unei Biserici este o lucrare teandrica (Dumnezeu si om) si sinergica sfanta (conclucrare harica Dumnezeu si om) si de aceea construirea ei face parte integranta din teologia ecclesiologica si pastorala si nu trebuie sa se conduca dupa regulile economiei de piata sau ale fundraising-ului[28].

De aceea nu avem voie sa luam bani de la oricine si oricum. Daca, Constitutiile Apostolice ne opresc sa luam bani, ca milostenie, de la pacatosii nepocaiti, care irita (supara) pe Dumnezeu prin darurile lor… si de aceea donatia acestora trebuie refuzata, aruncata sau arsa…[29] cu atat mai mult trebuie avut grija, de la cine si de unde primim bani, atunci cand este vorba de constructia unei Biserici. Daca gandim altfel atunci putem lua bani si de la traficantii de arme, de droguri, din prostitutie, contrabanda, din economia subterana, etc.

Constructia unui sfant locas trebuie sa fie un eveniment duhovnicesc; lucrarea aceasta trebuie savarsita de oameni duhovnicesti, cu mijloace duhovnicesti si cu un scop duhovnicesc[30] si nu din mandrie nationala si ecclesiala sau din motive concurentiale cu alte Biserici nationale.

4.2. Propuneri

  1. Personal propun recuperarea si adminstrarea Fondului Bisericesc al Bucovinei cu cele 160.000 de hectare de padure din mana mafiei politice a lemnului si a celor 1561 de cladiri[31] din mana mafiei imobiliare, care ar constitui o sursa financiara si economica reala si viabila, precum si un demers canonic firesc pentru redobandirea a ceea ce ne-au lasat mosii si stramosii nostri pentru activitatea filantropica, pentru constructia de Biserici, si pentru bunul mers al ei.
  2. Colectarea fondurilor sa fie facuta cu motivatie hristica, in Duhul intaririi unitatii si a dragostei fata de Biserica, a neamului romanesc, care nu exclude celelalte natii sau etnii si cu scop soteriologic si eshatologic, dandu-le astfel donatorilor o sansa deosebita, de a face o fapta mantuitoare si de a fi pururea pomeniti, deci cat va exista neamul romanesc si vesnicia.
  3. Din experienta pastorala personala a construirii unei Catedrale in Vatra Dornei, a doua Biserici de cimitir, refacerea si renovarea a altor trei locasuri de cult, toate pictate si dotate corespunzator[32], cu ajutorul lui Dumnezeu si pastrand, desigur proportiile, am convingerea ferma ca aceasta Catedrala a Mantuirii Neamului va fi realizata doar cu efortul, darnicia si ajutorul credinciosilor, intr-o maniera decenta si in duh de rugaciune si jertfa personala.
  4. Credinciosii BOR au nevoie sa fie indrumati pastoral cu smerenie si motivati duhovniceste in acest sens si atunci vor dona si vor conlucra de buna voie, cu bucurie si pace, fara presiunea achitarii dobanzilor usturatoare fata de banci sau alte obligatii fiscale impuse parohiilor.
  5. Dumnezeu iubeste pe datatorul de bunavoie[33] si sa nu se uite, ca de n-ar zidi Domnul Casa Sa, in zadar se ostenesc cei ce cred sau isi inchipuie ca ei o zidesc…!

Pr. prof. dr. Mihai Valica, 10. 06. 2010, Catedrala Ortodoxa Sf. Treime, Vatra Dornei


[1] Vezi art. Patriarhia Romana multumeste credinciosilor, pe banii carora sunt contruite Bisericile, in Viata Cultelor, nr. 843-844, pp. 19-20; Vezi si apelul BOR din 12 mai 2010 din ziarul Lumina.

[2] Vezi pe larg art. Biserica Ortodoxa Romana indemna la coresponsabilitate si cooperare sociala, in Viata Cultelor, nr. 843-844, p 19.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] Vezi pe larg Credinta tare si cooperarea cu scop sfant vor invinge criza economica, Ziarul Lumina din 13. 05. 2010.

[6] Ibidem.

[7] Ibidem.

[8] Sf. Ioan Gura de Aur, Omilia 18,3 la Faptele Apostolilor, in PG., 60,147.

[9] Vezi Mihai Valica, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumnisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, Editura Christiana, Bucure?ti, 2008, pp. 141-142. Lucrarea este publicata in limba germana, in format PDF, ?i pe site-ul Universittsbibliothek Freiburg, la adresa http://www.freidok.uni-freiburg.de/volltexte/5713/

[10] http://www.baniinostri.ro/Afaceri/Isarescu-Nu-mai-vorbiti-de-moralitate-in-cazul-bancilor-caci-e-o-iluzie–a2234.html

[11] Stiglitz este professor la Universitatea Columbia din New York si fost consilier la Casa Alba, in administratia Bill Clinton.

[12] Vezi „Depravarea morala a bancherilor trebuie combatuta” in: http://www.bloombiz.ro/international/depravarea-morala-a-bancherilor-trebuie-combatuta

[13] Iesire 35, 21: A adus fiecare cat l-a lasat inima sa si cat l-a indemnat cugetul sa aduca dar Domnului, pentru facerea cortului adunarii si a tuturor lucrurilor lui si pentru toate vesmintele sfinte.

[14] Vei Grecia, Cipru, Vatican, etc.

[15] Vezi conf. univ. dr. LUCIAN-ION MEDAR, prep.univ. IRINA-ELENA VOICA, SUPRAVEGHEREA BANCARA, O FUNCTIE IMPORTANTA A BANCII NATIONALE, Universitatea Constantin Brancusi, Tg-Jiu, Facultatea de Stiinte Economice; Vezi si Pintea P. Bancile in economia romaneasca, Editura Economica, Bucuresti, 1995; Basno C. Operatiuni bancare, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1995.

[16] Canonul 38 apostolic: Episcopul sa poarte grija tuturor bunurilor (lucrurilor) bisericesti si sa le randuiasca (chiverniseasca, administreze) pe ele ca si cand Dumnezeu i-ar sta de veghe; dar sa nu-i fie ingaduit lui sa-si insuseasca ceva din acestea, sau sa daruiasca rudelor proprii cele ale lui Dumnezeu; iar daca ar fi sarace, sa le faca parte ca saracilor, dar sa nu vanda din pricina acestora (sub pretextul ajutorarii acestora) cele ce sunt ale Bisericii; vezi si: 41 ap, 26 sin.IV ec.; 11, 12 sin.VII ec.; 35 Trul.; 15 Anc.; 7, 8, Gang.; 24, 25 Antioh.; 26, 33 Cartag.; 7 sin. I-II; 10 Teofil Alex.; 2 Chiril Alex.

[17] Daniel Petrescu, http://www.badpolitics.ro/conspiratiile-si-crimele-care-au-pus-temeliile-bancilor-americane/

[18] Spre exemplu patriarhul Iacov a tinut sa marcheze intalnirile lui cutremuratoare cu Dumnezeu, ridicand mai multe altare (Facere 33, 8-20; Facere 35, 6-7; 28, 13-22). Prin aceasta el s-a aratat un om credincios bunei traditii a parintilor sai si a bunicului sau Avraam. Vezi pe larg Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, Meditatii la Evangheliile Duminicilor Triodului si Penticostarului, Sibiu, 2003, p. 143.

[19] Noe (Facere 8, 20) si Moise (Iesire 17, 15) au ridicat de asemenea altare. Inaintasii nostrii au avut si ei aceasta constiinta de a ridica altare insa nu oriunde si oricum si de oricine. Patriarhii din vechime trebuie sa ne fie pilda in aceasta privinta.

[20] Pr. prof. dr. Petre Semen, Invatatura despre Sfant si Sfintenie in cartile Vechiului Testament, Iasi, 1993, p. 170

[21] Denumirea este inspirata dupa versurile lui M. Eminescu (1850-1880) din poezia Doina:…Doar s-a-ndura Dumnezeu, Ca sa-ti mantui neamul tau!.

[22] A se vedea O.W. Gooding, art. Cortul, in Dictionar Biblic, Oradea, 1995, p. 267-271; Sef rabin dr. Moses Rosen, Invataturi biblice, Bucuresti, 1978, p. 104-105 ; Xavier Leon-Dufour, art. Casa, in Vocabular de teologie biblica, Bucuresti, 2001, p. 98-100

[23] Pentru ajutorul calificat si pentru livrarea lemnului din Liban, Solomon a platit in grane, untdelemn si vin (II Cronici 2, 10).In vederea pregatirii cedrilor din Liban au fost selectionati 30.000 de israeliti. In fiecare luna, lucrau sub conducerea lui Adoniram, insarcinat cu aceasta recrutare, doar 10.000 de barbati, care se intorceau apoi timp de doua luni la casele lor. Dintre strainii care traiau in Israel, un total de 150.000 de barbati erau folositi, ca purtatori de poveri (70.000) si cioplitori in piatra (80.000) la care se adaugau 3.600 supraveghetori care erau israeliti. O mentiune interesanta o gasim la II Cronici 8, 9 unde se spune ca ,,pe fiii lui Israel, Solomon nu i-a facut oameni de corvoada pentru lucrarile lui; pe ei insa ii avea pentru ostire si capetenii pentru garzi si capetenii pentru carele si calaretii lui (II Cronici 8, 9); Vezi si Samuel J. Schultz, Calatorie prin Vechiul Testament, Oradea, 2001.

[24] Vezi atitudinea lui Stefan cel Mare.

[25] Citat din ziarul Lumina din 13.05.2010.

[26] Vezi Catedrala Mantuirii Neamului este idealul romanilor de peste 125 de ani – interviu cu domnul prof. ing. Nicolae Noica, Comisia speciala pentru Catedrala Mantuirii Neamului a Patriarhiei Romane, in: http://www.noutati-ortodoxe.ro/catedrala-mantuirii-neamului-este-idealul-romanilor-de-peste-125-de-ani-interviu-cu-domnul-prof-ing-nicolae-noica-comisia-speciala-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-a-patriarhiei-romane_l4752_p0.html

[27] Vezi rugaciunea care o face episcopul la sfintirea locului pentru viitoarea Biserica, care se zideste pe temelia Hristos si din acel moment locul, lucrarea si actiunea in sine sunt sacre, deci sfintite si sfinte.

[28] Tehnica stangerii de fonduri banesti.

[29] Constitutiile Apostolice, VII-VIII. P. G. 1, 1002 C, 1156. Vezi si Mihai Valica, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumnisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, ed. Christiana, Bucure?ti, 2008, pp. 127-129.
[30] Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, Meditatii la Evangheliile Duminicilor Triodului si Penticostarului, Sibiu, 2003, p.. 144
[31] Din numarul acestora au fost retrocedate doar 13 cladiri si acelea aproape in ruina.
[32] Nu le mentionez spre slava desarta, ci aduc personal o marturie a experientei mele pastorale, ca privind lucrurile duhovniceste si din perspectiva teologiei ecclesiale, am actionat ca atare si cred ca de aceea am simtit si am primit concret ajutorul si interventia lui Dumnezeu permanent.

[33]2 Corinteni, 9,7: Fiecare sa dea cum socoteste cu inima sa, nu cu parere de rau, sau de sila, caci Dumnezeu iubeste pe cel care da cu voie buna; 2 Corinteni, 8, 12: Caci daca este bunavointa, bine primit este darul, dupa cat are cineva, nu dupa cat nu are.

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

2 thoughts on “Catedrala Mantuirii Neamului intre implinire, dileme morale si deziluzie

  1. Un om care iube?te dreptatea says:

    Catedrala mântuirii neamului?!!!
    Neamului nostru îi trebuie neap?rat o catedral?, ca s? se mântuiasc?? Mastodontul acesta conceput în stil ceau?ist asigur? el mântuirea noastr??
    S? nu fiu în?eles gre?it. Nu sunt împotriva construirii unei catedrale. Nu una, o mie s? se construiasc?, dar nu de unii care au slujit cu mult sârg partidul ?i securitatea, adic? au f?cut pactul cu necuratul.
    Cei ce în trecut au slujit partidul ?i securitatea, iar azi slujesc masoneria ?i ecumenismul, vor s? ne ”mântuiasc?” ei printr-o construc?ie megaloman?, în stil comunist. Faptul c? nu s-a g?sit alt amplasament decât cel din vecin?tatea grandioasei opere a lui Ceau?escu, dovede?te faptul c? ideea acestei catedrale, zis? a mântuirii neamului, nu este bine pl?cut? înaintea lui Dumnezeu.
    Iar Dumnezeu o trimite exact acolo unde îi este locul.
    Mântuitorul este Unul singur ?i doar El mântuie?te. Nu ne poate veni mântuirea de la ni?te ziduri construite cu binecuvântarea unora care au slujit ?i slujesc pe la mai mul?i st?pâni, numai lui Dumnezeu nu.
    Cei care de ani buni se str?duiesc s? vând? Ortodoxia pe la CMB ?i CBE (vede?i dezm??ul de la Lyon din vara trecut?), cei care se opun canoniz?rii martirilor temni?elor comuniste, cei care nu vor o m?n?stire la Aiud, cei care de ani buni terorizeaz? pe marii Duhovnici ai neamului, cei care au generalizat simonia în via?a Bisericii, nu pot pune piatra de temelie la ceva binepl?cut lui Dumnezeu.
    În articolul intitulat în mod sugestiv „Una-i ortodox s? mori, alta-i ecumenist vândut”, bine zicea P?rintele Arsenie Papacioc c? în zilele noastre „dracul vrea s? schimbe adev?rul”.
    Eu v?d c? în plus vrea s? ne ”mântuiasc?” ?i cu o catedral?.
    Nu întâmpl?tor Dumnezeu o trimite al?turi de o alt? oper? dr?ceasc?. Când va pica foc din cer, sau se va cutremura p?mântul trebuie fie toate grupate, la un loc.
    În plus, un patriarh a?a de mare nu poate s? slujeasc? în ni?te biserici a?a de mici.
    Grandioasele slujbe ecumeniste, dimpreun? cu protestan?ii ?i catolicii, au nevoie de o catedral? m?rea?? de nivel european, nu-i a?a?
    Cel ce s-a numit pe sine sanctitatea sa nu poate sluji decât într-o m?rea?? catedral?. ?i dup? titulatura ce ?i-a atribuit-o, probabil c? se viseaz? un fel de pap? ortodox, ce va fi încoronat în viitoarea catedral?.
    Ar trebui s? ne cutremur?m, pentru c? dac? noi nu o vom face, p?mântul se va cutremura în locul nostru.

  2. Ana-Maria says:

    Catedrala neamului este doar una si pt. neamul romanesc construita, pe cand restaurantele si hotelurile de lux (cu siguranta si bordelurile), sunt cu sutele unde va lasati banii, dar despre acestea de ce nu scriti nimíc niciodata?

    Daca tot cartiti, o sa lase Dumnezeu sa se construiasca moschei turcesti si atunci o sa va placa mai mult?

    Numai banii ii vedeti si la ei va ganditi mai intai, iar dupa ani si ani apar regretele ca de obicei, pt. ca v-ati opus binelui. Nimic nu se face fara voia si ingaduinta lui Dumnezeu, mai ales cand este vorba de o catedrala. Puneti suflet pt. construirea ei si Dumnezeu va rasplati fiecaruia pt. aceasta la timpul cuvenit.

    Manipularea acesta in Romania duce nu doar la dezmembrea ei, ci la sclavie, daca se lupta tot mai mult si mai mult contra Bisericii, singura care niciodata nu a instrainat bunurile tarii si a neamului romanesc, precum statul romanesc.Cine huleste Bisericile si Catedralele si ii nedreptateste pe cei care slujesc in ele, nu raman cu o datorie fata de acestia, ci cu o pierdere fata de ei insisi.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura