PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: NEAMUL NOSTRU DĂINUIEȘTE NUMAI PRIN SMERENIE, RĂBDARE ȘI RUGĂCIUNE


Linia neamului este să te rogi mult, să postești și să te rogi. Ceea ce ne mai salvează pe noi la ora actuală este să ne rugăm ca satana să nu ne stăpânească pentru că este foarte iscusit. El lucrează de 7000 de ani, iar noi, acum, suntem începători. Are atâta experiență, una nemaipomenită! Dar și noi avem armele ca să învingem. Ce-i spune satana Sfântului Pahomie? „Păi și noi postim, și noi priveghem”. „Da, dar voi nu vă smeriți. De aceea nu mai intrați în Împărăția lui Dumnezeu și sunteți în osânda veșnică”. Și neamul nostru dacă dăinuiește, dăinuiește numai prin smerenie, răbdare și rugăciune.

Și acum este timpul de rugăciune pentru că altă faptă creștinească nu mai ai. Pentru că sunt vremurile de așa natură că nici să mergi în excursia cutare, nici să faci milostenie, nici să faci pravilă (nu e de ajuns). Măi, nu mă pot ruga? Dar fac altceva. Nu pot face a doua, o fac pe a treia. Nu o fac pe a treia, o fac pe a patra și tot timpul trebuie să fac ceva. Nu fac un Paraclis, fac un Doamne Iisuse. Nu fac Doamne Iisuse, fac o catismă. Și tot timpul trebuie să fac ceva, ca să nu mă osândesc pentru că e vorba de Judecata lui Dumnezeu. Și e foarte greu când ajungi acolo. Tremuri pentru că acolo este locul unde se desface cerul de pământ, acolo este starea de scrâșnire a dinților. Apăi, când te gândești la starea asta, te poți cutremura de aicea… Scrâșnirea aceasta, să o potolești de aici! Să te vaieți de aici mereu că n-ajungi la Liturghie, că n-ajungi la spovedanie, că n-ajungi la împărtășanie, că nu ajungi în locurile unde este salvarea noastră. Nu cere Dumnezeu niște lucruri extraordinare, să cari Ceahlăul și să-l duci în Bistrița! Nu! Ați văzut piatra aia de la Poiana Teiului, la viaduct? Nu ne pune Domnul să ridicăm piatra și să o ducem să înecăm Poiana. Că legenda așa e: că diavolul a luat-o de pe Ceahlău și când a ajuns să o pună de-a curmeziș, să dea Bistrița peste sat, a cântat cocoșul și acolo a scăpat-o și așa e până acum. Dar nu ne cere Dumnezeu nouă asta! Ne cere să fim mereu într-o atenție mărită, să nu dormim, să nu amorțim. Fericită sluga care va priveghea și pe care nu o va afla lenevindu-se.

Aia e baza și judecata noastră: lenevia. Românului îi e caracteristică lenevia. El e și evlavios, dar se și lenevește. Așa că voi să fiți modele peste tot, ca să arătați că sunteți creștini. Să se spună despre voi: „Da, ăștia merg în Basarabia, o cuceresc. Au și nordul Bucovinei, apără și Ardealul, se pun luntre și punte peste tot să apere locașul acesta sfânt al României”. Pământul acesta al nostru e metru pătrat și osciorul de martir. Ați fost pe la Aiud? Ia să vedeți ce mireasmă au sfinții de la Aiud! Ce-ți mai trebuie canonizare? Câți sfinți și câți martiri nu avem necunoscuți? Sunt mai mulți decât cei cunoscuți. Eu am văzut o minune făcută de Sf. Ilie Lăcătușu. Era un părinte călugăr de la mănăstirea Ciolanu foarte pornit pe părintele Ilie Lăcătușu, că „nu se poate, nu se poate așa ca preot să fie expus”. „Ei, și acum ce vrei?”. „Să-l pună în pământ înapoi! Am să-i spun eu Preafericitului să-l îngropăm”. „Măi, nu te lua, măi, cu sfinții că nu se știe cum e la Dumnezeu!”. Și ne-am despărțit. Și am aflat apoi că părintele acesta s-a îmbolnăvit, s-a îmbolnăvit așa de rău că în șase luni a intrat în pământ. De aceea, zic că toți cei care s-au opus sau se opun mărturisirii adevărurilor acestora ortodoxe, nu au viață. Tot așa ne-am tot învârtit și ne-am tocmit și cu Sf. Ioan Iacob. Ca ocrotire a neamului nostru, putem spune că avem sfinți, avem sfinți foarte mari: Cuvioasa Parascheva, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Dimitrie Basarabov care sunt rugători înaintea lui Dumnezeu pentru neamul nostru.

Ce ne trebuie nouă acum? Să ne izbăvim de cel viclean că nu e ușor să poți să te strecori printre cursele celui viclean. Trebuie multă prudență. Să stai liniștit acolo să lucrezi, să nu te afișezi dacă vrei să nu fii prins. Nu spune Mântuitorul: „Să nu știe stânga ce face dreapta?”. Nu vedeți că în politică astăzi totul e o minciună? Propaganda politică este propaganda minciunii. Nu are nicio legătură cu poporul pentru că ăștia sunt comandați de mafia din spate ca să dezmembreze unitatea noastră. Ce înseamnă partid politic? Partid politic în plus înseamnă o spargere a unității noastre. Pentru că la noi nu există o unitate și o conștiință politică, o educație cetățenească care să pătrundă în conștiință. Politica înseamnă arta de a conduce și în politică, așa este rânduit de Dumnezeu, ca să intre numai oamenii cei mai deștepți. Acum s-au inversat rolurile. Nu se mai poate face mare lucru. Doar să poți să-ți probezi crezul în familie, să naști copii sănătoși, ortodocși care să-și iubească patria, neamul și Biserica. Familia e cărămida. Ai o familie sănătoasă? Ai un neam sănătos. Viitorul țării este exact cum suntem noi la ora actuală. … Continuare »


A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 58, dedicată Sfântului Ștefan cel Mare


Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 58, dedicată Sf. Ștefan cel Mare

 

 

A apărut Revista Ortodoxă ATITUDINI Nr. 58, dedicată Sfântului Ștefan cel Mare

Comenzi sau Abonamente se pot face completând formularul de aici , la adresa de

email: atitudini.pv@gmail.com sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

SUMAR

 

1. CELE DOUĂ ROMÂNII: ROMÂNIA CURATĂ ȘI ROMÂNIA CORUPTĂ. PENTRU CARE TRĂIM?, de Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea (EDITORIAL)

8. ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT – STRĂJERUL ORTODOXIEI LA POARTA CREȘTINĂȚII (PORTRET)

22. IDEEA IMPERIALĂ LA ȘTEFAN CEL MARE, URMAȘ AL IMPERIULUI BIZANTIN
de Prof. Dr. Gică Manole

28. PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: NEAMUL NOSTRU DĂINUIEȘTE NUMAI PRIN SMERENIE, RĂBDARE ȘI RUGĂCIUNE (Interviu)

35. PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU – UN MIJLOCITOR MINUNAT CĂTRE DOMNUL

39. PĂRINTELE AMFILOHIE DE LA MĂNĂSTIREA DIACONEȘTI: SĂ DUCEM MAI DEPARTE DUHUL PĂRINȚILOR NOȘTRI!

46. PĂRINTELE STAREȚ SILUAN DIN NEW MEXICO: DESPRE NEMIȘCAREA INIMII PRIN RUGĂCIUNE, ÎN TUMULTUL LUMII DE AZI

55. CIPRIAN PORUMBESCU – „CRAIUL NOU“ AL SUFLETULUI BUCOVINEAN, RAPSODUL ROMÂNIEI MARI

61. BUCOVINA ȘI BASARABIA „SUNTEM UN POPOR VREDNIC DE MISIUNEA CE NI SE CUVINE“
de Mihai Eminescu

69. PACTUL GLOBAL PENTRU MIGRAȚIE – UN ACT DE ÎNALTĂ TRĂDARE NAȚIONALĂ
de Monahia Gavriila

76. PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU: DUMNEZEU A PUS ÎN MINE CEVA MAI MULT DECÂT ÎN CEILALȚI; MI-A DAT POSIBILITATEA DE A ÎNDURA MAI MULTĂ SUFERINȚĂ

84. SCRISOAREA PĂRINTELUI JUSTIN PÂRVU CĂTRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IRINEU ILIE, SUPERIORUL AȘEZĂMINTELOR ROMÂNEȘTI DE LA IERUSALIM

87. RADU GYR ȘI RONDELUL SFINȚENIEI, de Monahia P.

90. GRIGORE CARAZA – MARTIR ȘI MĂRTURISITOR AL ADEVĂRULUI
de Monahia Dometiana

96. PREOT ILARION V. FELEA: SFÂNTUL PROROC DANIIL
ȘI SFINȚII TREI TINERI ANANIA, AZARIA ȘI MISAIL

102. COLINDUL LUI ȘTEFAN
de Mihai Eminescu

 

Comandă sau Abonament poți face aici , la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com,

completând formularul de mai jos sau la numărul de telefon: 0785 018 852.

Nume *

Email *

Telefon *

Mod de livrare * PostaCurier

Adresa de livrare *

Comanda dvs. *

Rezolvați operația de mai jos *

Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dvs. pe acest site web.

Câmpurile marcate cu* sunt obligatorii.


Câți în Hristos v-ați botezat în Hristos v-ați și îmbrăcat



Parintele Justin Parvu: Hristos S-a nascut! Adevarat S-a născut!


Parintele Justin Parvu: Hristos S-a nascut! Adevarat S-a născut!Sărut mâna, Părinte! Iată că a mai binevoit bunul Dumnezeu să ne apropiem de un nou Crăciun cu pace. Voiam să vă întreb care este diferența între sărbătoarea Naşterii Domnului, aşa cum se prăznuia pe vremea sfinției voastre şi modul în care este azi sărbătorită. Nouă ni se pare că timpul parcă s-a îngustat şi trece foarte repede de parcă nu mai avem vreme să ne bucurăm de o sărbătoare. Acum ajungem Crăciunul şi parcă mai ieri începusem Postul. Aşa era şi pe vremea sfinției voastre? Aşa o resimțiți şi acum?

Sigur că este o diferență. Era cu totul altfel bucuria unei astfel de sărbători trăite la nivel general. Pentru că aceste sărbători se desfăşurau în toată simplitatea lor, în adevăratul lor rost şi făgaş. Era într-adevăr o bucurie înnăscută în creştinul nostru ortodox. Plecau băieții să împodobească steaua, se luau câte doi-trei şi umblau din casă-n casă până pe la Bobotează. Fiecare casă, aşa cum primeai icoana părintelui care venea cu Ajunul, tot aşa de solemn erau primiți şi copiii, mai mici sau mai mari, care veneau cu uratul să vestească Naşterea Domnului. Pentru creştin era o mare binecuvântare să le intre pragul colindători şi o simțeam cu toții ca pe o mare uşurare sufletească. Masa săracă, bogată cum era, dar se simțea cum fiecare om forma o peşteră a Naşterii. Acum, de pildă, frumusețile acestea de la televiziune, de la radiouri, de la toate aceste mijloace de comunicare sunt foarte bune şi folositoare în acelaşi timp, dar îi ia omului tocmai ce este mai important: curiozitatea de a trăi.

Merg de pildă oamenii la Sfintele Locuri, pleacă înainte cu 2 săptămâni, cu o săptămână să se închine la peştera Mântuitorului din Betleem, se duc în Nazaret, apoi la Iordan, să vadă cu ochii lor apa Iordanului care se întoarce înapoi. Apoi toată lumea aceasta care se nevoieşte până într-acolo dovedeşte că la Betleem există mai mult decât o simplă peşteră; dovedeşte prezența harului dumnezeiesc. Nu e musai să mergi la Ierusalim ca să Îl simți pe Domnul în inima ta; prezența şi trăirea unuia care nu merge este mai aproape de Ierusalimul ceresc decât a celui care s-a dus la Ierusalim şi după ce s-a întors, la câteva zile, a uitat, a intrat în normal şi iar ar dori să se mai ducă. Pentru că nu este o continuitate în trăire şi nu este o viață întreținută permanent în numele Domnului. Se stinge repede. Acum, de pildă, noi aşteptăm Naşterea Domnului, dar parcă mai alaltăieri a fost începutul postului. Aceasta se întâmplă din motivul că Dumnezeu a dat timpurile să meargă mai repede, după greutățile pe care le trăim. Pe câtă vreme, când omul era în continuitatea lui, simplu, modest în toate pregătirile „nu erau atâtea cheltuieli şi enormități, şi trăirea şi timpul parcă erau altfel. Li s-a dat drumul industriaşilor să facă o sumedenie de jucării sub imaginea Moşului Crăciun. Dar Moş Crăciun n-are nicio legătură cu ceea ce se comercializează. Acestea ne distrag atenția spre cele exterioare. Pe când omul nostru, când mergea la biserică, stătea acolo până la terminarea slujbei; de-acolo pleca în liniştea lui înspre casă, fără să vorbească unul cu altul şi aşa se depărtau cu gândul rugăciunii şi a sfintei rânduieli din biserică. Când intrai înainte în casa lui, făceai mai întâi două-trei închinăciuni, apoi spuneai un Cuvine-se cu adevărat… şi iată de ce-am venit la d-voastră. Îşi spunea omul ce avea de zis, mai făcea o rugăciune, iarăşi un Cuvine-se cu adevărat… şi pleca acasă. Ei bine, astăzi dacă intrăm la vecinul, nu se mai vorbeşte de rugăciune, rugăciunea păcii: Pacea peste casa aceasta a d-voastră! Acum intră direct cu aparat de fotografiat, cu aparat de înregistrare, şi toate aceste lucruri îl scot pe om din făgaşul lui normal. Iată că şi tehnica este folositoare, pentru că eu, stând acuma mai mult într-un scaun decât să mişc într-o parte sau alta, stau aici şi dau drumul la un aparat şi ascult liturghia din biserică. Este şi asta o treabă bună cumva, dar nu e definitivă pentru că e o treabă nesfârşită, pentru că nu coboară acolo, în cameră la mine, harul lui Dumnezeu; coboară acolo unde e sfânta masă, unde stă preotul care binecuvântează, şi poporul care participă cu evlavie. Şi când ieşeau creştinii din biserică, la Naşterea Domnului, cum era obiceiul altădată, se salutau „Hristos S-a născut!, salutul acesta ca la Învierea Domnului (Hristos a Înviat!). Aşa se salutau până la Bobotează. … Continuare »


Colindând pe Domnul


 

 

 

 

 


Marșul împotriva Pactului pentru migrație continuă, Duminică, ora 15; interviu cu Pompiliu Diplan


În pofida sesizărilor și a marșurilor de protest organizate de la începutul lunii decembrie împotriva Pactului ONU pentru migrație, guvernanții noștri par să adopte tacit semnarea documentului controversat în toată lumea, înspăimântată de repercusiunile dramatice ale migrației masive a populației musulmane, dar și a celei africane, pe teritoriul bătrânului continent Europa.

Prin acest Pact ONU nu se urmărește decât crearea unei legislații internaționale care să favorizeze migrația ilegală în masă, în ciuda gravelor probleme sociale, a creșterii violenței și a infracțiunilor pe care aceasta le generează în țările care, deja, au acceptat-o. Un aspect despre care s-a vorbit prea puțin în media românească, este acela că prin acest pact se urmărește și cenzura presei, după cum se afirmă în punctul 17 al documentului. Presa nu va mai fi atât de liberă în exprimare pentru că va fi și ea supusă, conform ONU, «rugăminții» de a nu comite acte de discriminare, rasism sau xenofobie împotriva imigranților ilegali. Astfel, obiectivul 17, lit. C spune: «prin sensibilizarea și educarea profesioniștilor din media cu privire la problemele și terminologia legate de migrație, investind în standarde etice de redare și reclamă și prin oprirea alocării fondurilor publice sau a sprijinului material către instituții media care promovează sistematic intoleranța, xenofobia, rasismul și alte forme de discriminare legate de migranți».

La marșurile de protest organizate de mai multe asociații civice din România, a lipsit însă aproape cu desăvârșire presa și televiziunea, care, doar în România, tace și se preface că nu observă efectele nefaste ale fenomenului migrației, ce poate afecta în acest moment și țara noastră. În multe state europene, și nu numai, au fost și sunt organizate proteste masive împotriva acestei politici a migrației și a globalizării mondiale.

Domnul Pompiliu Diplan, unul dintre membrii Asociației Frăția ortodoxă Sf. Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință, explică într-un interviu acordat portalului activenews, importanța participării la acest Protest împotriva pactului ONU pentru migrație, din care s-au retras țări precum: SUA, Israel, Brazilia, Italia și altele.

„Mai multe organizații patriotice au de gând să facă un marș de protest împotriva Marșului pentru Migrație semnat la Marrakesh și care va fi validat de Adunarea Generală a ONU pe 19 decembrie.

Noi am mai făcut două demonstrații până acum: una a fost pe 22 noiembrie la MAE, moment în care nici măcar nu am fost primiți sus, am lăsat doar niște memorii, memorii care au ajuns până la urmă pe mesele unor senatori și deputați. Am început cu 30 de oameni în stradă, a doua oară ne-am strâns de 10 ori mai mulți și am mărșăluit de la același MAE, prin fața Guvernului, prin fața MAI-ului pentru ca să încheiem în fața CCA-ului. Asta s-a întâmplat pe 5 decembrie. În timpul semnării pactului,pe 10 decembrie, din nou am mărșăluit împotriva Pactului.

Toate aceste demonstrații au fost un crescendo de participare, un crescendo de angajament politic și un crescendo de entuziasm. Vă așteptăm duminică, cu miile, sperăm noi, pentru ca acest pact să nu treacă. Dacă România nu se retrage din acest pact, pe 19 decembrie, atunci va trebui să luptăm în continuare ca să nu fie ratificat de Parlament.

Ce înseamnă acest pact? Înseamnă noi drepturi, ca niște drepturi ale omului, pentru acest nou personaj din istoria omenirii care se cheamă migrantul. Ceea ce se întâmplă la Marrakesh este că se încearcă introducerea unei carte a ONU, așa cum este Carta Drepturilor Omului, astfel că din neconstituțional, potrivnic suveranității țărilor, acest pact să devină supraconstituțional. Constituțiile țărilor vor trebui adaptate noilor condiții. Noi nu suntem de acord cu așa ceva. Poporul român n-a fost consultat, instituțiile românești n-au fost consultate, în afară de Meleșcanu și Klaus Werner Iohannis, care pare că au semnat ca-n Eugen Barbu: Spune-mi moșule cum se fură, noaptea, caii pe fulgerătură. Deci e inadmisibil să primim o astfel de lovitură, împotriva suveranității țării noastre, pe sub apă.

Suntem într-un context în care, cele mai spectaculoase filme pe care le vedem pe facebook sunt violurile, atentatele și manifestațiile anomice din țările occidentale care au făcut greșeala să fie gazde unor astfel de imigranți.

Imigranții musulmani nu au vocație de musafiri, nu au vocație nici de gazdă, dar nu au vocație de musafiri. În aceste condiții, orice societate care se apucă să-i primească și cu stânga și cu dreapta, dar mai ales cu stânga comite un act de sinucidere. Noi nu vrem să facem parte din această sinucidere națională. Noi avem copii de crescut, vrem să-i creștem în cultura românească, vrem să-i creștem după datinile noastre. Dacă nu în datini, măcar normal, fără atentate. Apropo de atentate: un imigrant este cel care a comis atentatul de acum două zile, cu patru morți și toți – atât la Nisa, la Munchen sau la Strasbourg -, sunt la a doua, a treia generație de imigranți. E cea mai crasă dovadă că acești oameni nu se integrează.

Or să pretinzi, cum fac neo-marxiștii, că noi o să-i integrăm, să le acordăm asistență socială, este cea mai mare ipocrizie.

Așadar, dacă credeți în cauza națională, în funcția noastră de anticorpi naționali, vă așteptăm să veniți să mărșăluiți cu noi, pe 16 decembrie, duminică. Este prima oară când vom demonstra în zi de weekend, deci nu mai există nicio scuză. La ora 15:00 pornim.

Toate partidele noastre se declară patriotice, iubitoare de țară, dar când este vorba despre o astfel de cauză, se comportă cu organizațiile noastre exact ca pe vremuri la Referendum, atunci când s-a folosit boicotul.

Acest marș nu aparține nimănui, nu ne pregătim pentru alegeri, nu vrem să candidăm la europarlamentare, nu candidăm la postul de prim-ministru, noi vrem să protestăm pentru o cauză națională. Veniți cu noi, nu vă ascundeți, nu fiți lași. E vorba despre cui îi va folosi până la urmă, dacă noi ne facem datoria de români”.

Marșul din această Duminică va avea loc în București, între orele 15.00 – 19.00, pe traseul Piața Victoriei-Piața Universității-Unirii-Parlament.