Acasă » Articole » Aparitie editoriala – DIALOGURI despre Stiinta si Credinta, de Ioan Vladuca


Aparitie editoriala – DIALOGURI despre Stiinta si Credinta, de Ioan Vladuca


Despre folosul duhovnicesc al stiintelor

Alexandru: Am primit cu mare bucurie invitatia ta la dialog. Imi doream sa vorbesc cu cineva despre stiinta si credinta. Precum stii, imi plac foarte mult stiintele exacte, insa nu am discutat niciodata despre folosul duhovnicesc al lor.

Ioan: Sfintii Parinti, cunoscand folosul stiintelor, ingaduiau tinerilor sa se ocupe cu acestea. Sfantul Grigorie Palama spune ca este bine sa te ocupi putin cu studiul limbilor, cu retorica, cu istoria, cu tainele naturii, cu stiinta logicii si cu figurile geometrice. Si aceasta, nu numai pentru a le putea intrebuinta la ceva, ci si pentru ca antreneaza ochiul sufletului pentru a putea discerne lucrurile. Dar a ramane atasat lor tot timpul e rau.[1] Prin aceste cuvinte, Sfantul Grigorie arata atat folosul stiintelor cat si limitele lor. Este folositor sa studiem stiintele, fiindca antreneaza ochiul sufletului pentru a discerne bine lucrurile. Studiul stiintelor este un antrenament intelectual care constituie o buna pregatire pentru studiul duhovnicesc. Dar a ramane atasat stiintelor tot timpul e rau, fiindca stiintele sunt limitate la lumea aceasta. Prin stiinte putem ajunge doar la concluzia ca exista un foarte intelept Creator al acestei lumi. Stiintele nu ne dau posibilitatea sa inaintam mai mult in cunoasterea lui Dumnezeu. De aceea spune ca este rau a ramane atasat lor tot timpul. Aceste cuvinte nu indeamna la parasirea stiintelor, ci la inceperea vietii duhovnicesti. Intre ideea existentei lui Dumnezeu si stiintele cele adevarate nu exista nicio contradictie.

Alexandru: Daca nu este nicio contradictie intre ele, cum se explica faptul ca cei mai mari oameni de stiinta au fost atei?

Ioan: Asa ne spuneau si noua comunistii ca marii savanti au fost atei. Este o minciuna. In realitate, marii savanti au crezut in Dumnezeu. Galileo Galilei, Johannes Kepler, Robert Boyle, Mihail Vasilievici Lomonosov, Blaise Pascal, Gottfried Leibniz, Isaac Newton, Michael Faraday, James Joule, Lord Kelvin, James Maxwell, toti acestia credeau cu tarie in Dumnezeu.

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630), unul dintre intemeietorii Astronomiei moderne, spunea: Cred numai si numai in slujirea lui Hristos. Intentionam sa devin teolog, dar vad acum ca prin stradaniile mele Dumnezeu este slavit si in astronomie, intrucat cerurile spun slava lui Dumnezeu.

Fizicianul Isaac Newton (1642-1727), descoperitorul legii gravitatiei universale, minunandu-se de armonia sistemelor ceresti, spunea: Acest sistem extraordinar al soarelui, planetelor si cometelor poate sa apara doar din lucrarea unei Fiinte inteligente si atotputernice.

Fizicianul James Joule (1818-1889), unul dintre intemeietorii Termodinamicii, marturisea: Dupa cunoasterea si implinirea voii lui Dumnezeu, urmatorul meu tel este sa cunosc cat pot de mult despre atributele Sale intelepciunea Sa, puterea si bunatatea Sa, asa cum sunt ele aratate de lucrarea mainilor Sale.

Fizicianul William Thomson (Lord Kelvin, 1824-1907) a zis: Pretutindeni in jurul nostru se afla dovezi coplesitoare ale unui proiect divin. Conceptia ateista mi se pare atat de lipsita de sens, incat nici nu o pot exprima in cuvinte.

Medicul Nicolae Paulescu (1869-1931), descoperitorul insulinei, combatand teoria ateista a evolutiei speciilor, a zis: Generalizari nejustificate, rationamente defectuoase iata firul cu care este cusuta doctrina transformarii speciilor. In urma cercetarilor biologice, el a ajuns la urmatoarea concluzie: Viata este efectul a doua cauze imateriale: una, cauza secundara sau sufletul – unica pentru fiecare fiinta vietuitoare; alta, cauza primara, sau Dumnezeu – unica pentru totalitatea fiintelor vietuitoare.

Adevaratul om de stiinta ajunge la concluzia existentei Ziditorului. Studiind stiintele in continuare, el cauta intelepciunea Ziditorului aratata in zidiri. De aceea Sfantul Grigorie Palama zice: Deci care ar trebui sa fie lucrarea si telul celor ce cauta intelepciunea lui Dumnezeu din zidiri? Oare nu dobandirea adevarului si slavirea Ziditorului? Aceasta este vadit tuturor. Insa cunoasterea filosofilor pagani este departe de amandoua aceste teluri.[2] Adica filosofii pagani nu au fost in stare sa faca trecerea mintala de la zidire la Ziditor. Sa laudam si noi si sa ne minunam contempland aceasta mareata lucrare a lui Dumnezeu: toata zidirea cea vazuta. Inca si inteleptii elinilor o lauda si o admira, cercetand-o. Insa noi facem aceasta spre slava Ziditorului, in vreme ce ei impotriva slavei Lui. Caci ei slujesc in chip nefericit fapturii, in loc sa-l cinsteasca pe Cel ce a zidit-o.[3]

Alexandru: Acum am inteles. Studiul stiintific sincer si aprofundat al lumii create te conduce la ideea existentei Creatorului.

Ioan: Multi oameni de stiinta au fost atei fiindca nu au cautat cu sinceritate Adevarul. Asa au fost, in tara noastra, profesorii universitari indoctrinati cu pseudo-stiinta sovietica. Ei se considerau oameni de stiinta, insa aveau o atitudine antistiintifica. Nu porneau de la observatie si experiment pentru a ajunge la concluzii, ci porneau de la conceptia materialista, marxist-leninista, si interpretau datele stiintifice in raport cu aceasta conceptie. De exemplu, nu cercetau cu sinceritate organismele vii, pentru a vedea daca exista legatura filogenetica intre ele, ci interpretau aspectele reale prin ipoteza evolutiei. De aceea, ajungeau la concluzii aberante, cum ar fi: La inceput, animalele nu aveau nici ochi nici gura. Din necesitatea de a vedea si de a primi hrana, la cap au aparut ochii si tot aici s-a dezvoltat si gura.

Pentru noi, ca oameni de stiinta, este foarte important ca se poate dovedi stiintific existenta lui Dumnezeu, precum ne spune Sfantul Grigorie Palama, in Epistola intai catre Akindin: Nimeni nu poate infatisa, sau cerceta, sau cugeta ceea ce Dumnezeu este, dar e cu putinta a cerceta si a dovedi ca Dumnezeu exista. Desi Dumnezeu este mai presus de lume, totusi, prin cercetare stiintifica se poate arata ca exista un Creator al universului. Stiinta nu poate sa dea amanunte despre Dumnezeu, fiindca Dumnezeu este mai presus de lume; El nu poate fi obiect de studiu pentru stiinta. Dar prin cercetare stiintifica riguroasa se poate dovedi existenta Creatorului.

Ioan Vladuca


[1] Cf. Dumitru Staniloae, Viata si invatatura Sfantului Grigorie Palama, Ed. Scripta, Bucuresti, 1993, p. 30.
[2] Sfantul Grigorie Palama, Intaia Triada, Cartea Intai, in Viata si nevointele celui intre Sfinti Parintelui nostru Grigorie Palama Arhiepiscopul Thessalonicului, Ed. Egumenita, p. 63.
[3] Sfantul Ierarh Grigorie Palama, Omilia despre lumina necreata, in Omilii, vol. II, Ed. Anastasia, 2004, p. 179.

CUPRINS
DIALOG I – Despre folosul duhovnicesc al stiintelor
DIALOG II – Logica, Matematica si Fizica
Despre rigurozitate, Despre materie, Despre falsul principiu al tertului inclus, Despre proprietatile fizice ale apei, Despre atmosfera
DIALOG III – Chimia
Despre legile chimiei, Despre reactiile catalitice, Despre starea coloidala, Despre coroziune, Despre grupele principale din sistemul periodic, Despre grupele secundare din sistemul periodic, Despre apa, Despre chimia organica, Despre savantii din domeniul chimiei
DIALOG IV – Biologia
Despre evolutionism si creationism, Despre erorile evolutionismului, Despre minunile lui Dumnezeu din lumea vegetala
DIALOG V – Anatomia si fiziologia omului
Despre respiratie, Despre inima, Despre analizatorul vizual
DIALOG VI – Psihologia
Despre psihologia ateista
DIALOG VII – Istoria

Despre folosul duhovnicesc al Istoriei, Despre originea apostolica a crestinismului romanesc, Despre continuitatea crestinismului romanesc de la intemeiere pana in secolul al IV-lea, Despre imparatul Iustinian, Despre prigonirea ortodocsilor din Transilvania de catre calvini, Despre Uniatie, Despre secularizarea averilor manastiresti, Despre concordat, Despre prigoana impotriva Bisericii Serbiei (1991-1995)

Puteti comanda cartea prin formularul de aici. Pret: 7 RON, plus taxele postale.


Post a Comment

(required. But it will not be published)