B1 tv – o dezbatere necesară despre asa-zisa lege antilegionară



Micile fapte mari ale Sfinților Închisorilor


sf inchisorilorMicile fapte mari ale Sfinților Închisorilor, de Ciprian Voicilă

Oamenii mari își reflectă amplitudinea ființei lor și în gesturile lor mici, aparent banale, aparent insignifiante. În boabele de rouă se răsfrâng nu de puține ori razele soarelui. Multe din faptele și întâmplările care au marcat semnificativ viețile Sfinților Închisorilor cuprind în ele un înțeles pe care noi, trăitorii din secolul XXI, trebuie să-l descoperim și să-l facem viu, eficace în propria noastră existență. Ele păstrează ceva din firescul unei lumi care avea la temelia ei credința în Dumnezeu. O lume ale cărei rămășițe le regăsim în biografiile mărturisitorilor din temnițele carliste, antonesciene și comuniste. Frânturi de viață pe care, dacă le vom pune cap la cap, vom recupera oglinda unei vieți firești. O lume care a fost smulsă din rădăcinile ei milenare, a fost devastată la propriu de ideologia comunistă prin metoda revoluției continue. O revoluție continuă care, în paranteză fie spus, acum poartă numele de tranziție continuă. Iar tranziția continuă capătă, în funcție de context, denumirea de integrare europeană. O integrare, evident, continuă.
Eu cred că recuperând, mai întâi, reperele firescului, vom putea tinde, mai apoi, spre suprafiresc, spre sfințenie. Sfântul Nicolae Velimirovici scrie undeva, în „Gânduri despre bine și rău”, că cine vrea să devină sfânt trebuie ca mai întâi să-și propună să devină cel mai bun om din satul lui. Cât de șocant sună acest sfat într-o ambianță în care toți ne grăbim, în care fiecare vrea să ardă etapele: vrem să devenim sfinți înainte de a fi mai întâi oameni morali, cu suflet bun și cu inima pătimitoare, trează la nevoile și suferința aproapelui nostru.
Din imensa bibliografie despre mărturisitorii din temnițele comuniste și antecomuniste am ales câteva întâmplări care ilustrează gândurile pe care vi le-am împărtășit la începutul textului. Din ele reiese și că Sfinții Închisorilor au fost coerenți cu sine atât în aspectele minore sau așa-zis minore ale vieții lor, cât și în cele majore, care vor rămâne în memoria noastră personală și colectivă, ca fapte de referință, fapte-reper. Ele ilustrează și cuvântul Mântuitorului, al cărui adevăr se certifică și aici, că cine îi rămâne credincios Domnului în cele mici, peste cele puține, va fi pus de Domnul peste cele multe și va intra în bucuria Sa (Matei, 25, 21). Micile fapte ale Sfinților Închisorilor le pun într-o nouă lumină pe cele mari și invers. Se pun în valoare reciproc, se potențează ca două oglinzi așezate față în față.
Aflat în temnița Aiudului, Mircea Vulcănescu a vrut să-i facă, de Crăciun, o bucurie unui deținut cu care era închis acolo – Motaș, un om care avea probleme cu circulația sângelui (mâinile îi erau permanent reci, mai ales iarna). Marele filosof – discipol al lui Nae Ionescu, prietenul lui Noica, Țuțea, Eliade, Cioran și liderul generației „Criterion”; membru marcant al Școlii Sociologice a lui Dimitrie Gusti; fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernarea antonesciană – și-a despletit ochiurile ciorapilor din lână și i-a croșetat lui Motaș – folosindu-se de două bețe de chibrit – o pereche de mănuși pe care i-a dăruit-o de ziua Nașterii Domnului . … Continuare »


DOXOLOGIA: Slujire arhierească la Mănăstirea Paltin – Petru Vodă, în cinstea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon


Astăzi, 27 iulie 2015, Mănăstirea Paltin Petru-Vodă și-a sărbătorit hramul paraclisului, prin prăznuirea ocrotitorului său, Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul  Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoți și diaconi. Hramul paraclisului a fost stabilit de ctitorul mănăstirii, părintele Iustin Pârvu, pentru ca sfântul Pantelimon, cunoscut ca tămăduitor al celor bolnavi, să ocrotească bătrânii și copiii asistați în așezămintele ridicate lângă mănăstire.

Mănăstirea de maici Paltin – Petru Vodă, ctitorie a părintelui Justin Pârvu, şi-a serbat luni unul dintre hramuri, cel al aşezământului filantropic. Îmbrăcată în straie alese de sărbătoare, aşezarea monahală şi-a aşteptat pelerinii veniţi din toate colţurile ţării pentru a serba împreună prăznuirea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al mănăstirii de către IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, în cuvântul de învăţătură, IPS Părinte Teofan a subliniat faptul că cea mai adecvată formă de a ne arăta cinstirea fața de sfinți este aceea de le urma exemplul lor de credință și de viețuire: „Venirea noastră la sfânta mănăstire în această zi, prezența noastră la Sfânta Liturghie, se dovedesște a fi o cinstire adusă Sfântului Pantelimon în măsura în care noi Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască putere să fim ostași buni în Biserica lui Dumnezeu, neamestecându-ne cu duhul lumii. Trebuie să ne rugăm să avem puterea ca atunci când va fi nevoie, să putem îndura suferința pentru ca Evanghelia lui Hristos să se propovăduiască lumii. În orice situație, creștinii nu trebuie să uite porunca Mântuitorului – «Iubiți-vă unii pe alții», știind că cele rele care vin – ura și prigoana, nu sunt mai puternice decât cele bune – mângâierea Duhului Sfânt și propovăduirea Evangheliei”.

mai multe la Doxologia


M-rea Paltin Petru-Vodă își serbează hramul Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va oficia slujba Sfintei Liturghii


m-rea Paltin Petru Voda, obsteLuni, 27 iulie 2015, Mănăstirea Paltin Petru-Vodă își sărbătorește hramul paraclisului, prin prăznuirea ocrotitorului său, Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.
Părintele Justin Pârvu, ctitorul acestei sfinte mănăstiri, a stabilit hramul primului paraclis ce deservea bolnița de bolnavi din cadrul mănăstirii Petru Vodă, pentru ca Sfântul Tămăduitor și Doctor fără de arginți, Pantelimon, să fie ocrotire, vindecare trupească și sufletească celor ce vor viețui în acest sfânt locaș, spre slava lui Dumnezeu și slujirea aproapelui.
Pe această cale avem bucuria de a vă invita să participaţi împreună cu noi la slujba de prăznuire a Sf. Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon.
Slujba va fi oficiată de către Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care va fi prezent la mănăstirea Paltin, luni, 27 iulie.

mai multe la M-rea Paltin

 


Mesajul D-nei Aspazia Oțel Petrescu către torționarul ei, Alexandru Vișinescu: „Nefericitule, nu eşti în stare să spui cuvântul acela magic: Iertaţi-mă pentru ce v-am făcut”.


Doamna-Aspazia-Otel-Petrescu-Portret În închisoare Mislea d-l Alexandru Vișinescu era renumit pentru cruzimea lui… Când am ieşit afară, am văzut că au fost dintre noi14151774445dc2eb99 care au iertat parcă mai desăvârşit, mai deplin toate lucrurile astea. Am citit mai întâi cartea lui Ianolide şi apoi am citit la Virgil Maxim cuvântul: „Nu-i vom ierta”. Se referea la o anumită categorie de oameni şi mi-am zis: „Probabil că şi eu sunt aşa, că am iertat dar la o adică, am să plătesc când mi se dă ocazia”. M-am suspectat şi eram chiar destul de tristă în sinea mea. Am zis: „Ar trebui să am o întâmplare în viaţa mea ca să mă verific, dacă iertarea mea este adevărată sau este un fariseism” – şi când l-am văzut pe Alexandru Vişinescu care a condus ancheta, era anchetatorul principal şi eu eram prima incriminată, fiindcă am lucrat în biroul tehnic, am fost foarte aproape de directoare şi am ştiut toate ajutoarele pe care directoarea aceasta a putut să le dea pe sub mână, bineînţeles, dar ajutându-se de unele din noi – mi-am zis că a venit momentul să mă verific. Îmi amintesc, de pildă, că la un moment dat peste 500 de deţinute au primit un ghem de lână din care să-şi facă o căciuliţă cu care să poată suporta iarna. Să dormi cu capul descoperit sau cu o basma subţire într-o clădire complet neîncălzită, vă puteţi da seama ce lucru mare a făcut ea! Dar pentru lucrul acesta ea trebuia să fie împuşcată pentru că era favorizarea bandiţilor. Iar Vişinescu ca să obţină de la mine declaraţia pe care o voia el, m-a ţinut în izolatorul de la Mislea care este înfiorător – fratele meu l-a considerat mai groaznic şi decât izolatoarele bărbăteşti (mi-a şi spus: „Nu mi-ai făcut niciun bine că m-ai dus să-mi arăţi unde ai stat pentru că am avut coşmaruri luni de zile”) – deci, m-a ţinut într-un astfel de izolator, în 1954 într-o iarnă care este de referinţă şi azi, considerată cea mai grea iarnă – de la 1 la 8 februarie, exact în plin gerar şi m-a scos de acolo atât cât să pot da declaraţia. Intrasem în comă hipotermică şi în transformările morţii hipotermice. Aveam deja sângele îngroşat, stagna în tot organismul şi din cauza aceasta aveam o căldură binefăcătoare pentru că sângele fierbinte nemaicirculând mă încălzea din interior. Aveam şi visele acelea caracteristice morţii prin îngheţare. Când m-am dus la anchetă, era acolo o oglindă şi când m-am văzut m-am speriat: nu m-am recunoscut. Eram umflată, ochii erau doar două linii, nici nu puteam să-i ţin deschişi, faţa era de culoarea prunei, roşiatică. Dar eu am zis că l-am iertat şi când l-am văzut pe ecran cum arată, am avut aşa o milă şi o compasiune pentru el! Am zis: „Doamne, cât poate să fie de nenorocit!” Şi chiar am zis în gândul meu: „Nefericitule, iadul te mănâncă. Nu eşti în stare să spui cuvântul acela magic: Iertaţi-mă pentru ce v-am făcut”. El se considera erou, el a fost cel care a servit orânduirea corect şi drept, snopind şi omorând oameni. Ce era în capul lui! Şi atunci am zis: „Doamne, Îţi mulţumesc că într-adevăr l-am iertat, a putut să-mi fie milă de un om ca acesta şi să zic: vai de capul tău, n-ai să te recuperezi niciodată!”Dacă este să o luăm pe latura ştiinţifică, cred că genele ereditare se tot selectează. Dacă sunt doi copii într-o familie, unul ia genele bune şi cele rele rămân în celălalt şi de aia mi-a fost aşa de milă de el. El este incapabil să înţeleagă noţiunea de Dumnezeu. N-are nicio percepţie.

(Fragment preluat din interviul acordat revistei Atitudini, Nr. 37)

 


Frăţia Ortodoxă atacă la Avocatul Poporului Legea antinaţională, anticonstituţională şi totalitară, denumită greşit Legea Anti-legionară


Membrii Frăţiei Orotdoxe nu şi-au făcut iluzii faţă de „miasma” sistemului securisto-comunist şi continuatorul Grupului Etnic German nazist, Klaus Iohnnis, că preşedintele intereselor străine de neam, nu va promulga Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 31/2002, prin care Sfinţii Închisorilor şi cei mai de marcă intelectuali ai României interbelice sunt interzişi ca în anii 50. Această lege de factură totalitară încalcă Constituţia României, drepturile omului, libertatea de expresie, deciziile Tribunalului de la Nuremberg şi este creaţia imorală a unui grup de securişti şi comunişti din Parlamentul României, în complicitate cu liberali, membrii a unor organizaţii discrete şi a unor liberi cugetători neo-marxişti de la Institutul Elie Wiesel. Victimele române şi creştine din anii 50 sunt puse iarăşi pe Crucea lui Hristos de către urmaşii hitleriştilor şi a staliniştilor.

CInterzisi-de-legea-asa-zis-antilegionara-mari-romani-cu-afinitati-legionarea urmare, informăm opinia publică că Frăţia Ortodoxă a iniţiat demersurile legale la Avocatul Poporului pentru ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea OUG nr. 31/2002, lege care încalcă Constituţia României, declaraţia universală a drepturilor omului şi legislaţia internaţională. E o datorie morală şi legală să apărăm valorile naţionale, culturale şi religioase ale poporului român, ca mucenicii şi mărturisitorii Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, Iustin Pârvu, Ilie Lăcătuşu, Arsenie Papacioc şi intelectuali de marcă ca Lucian Blaga, Constantin Noica, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Petre Ţuţea, Nichifor Crainic, Radu Gyr sau Emil Cioran să nu fie interzişi din nou ca în anii stalinismului.

Frăţia Ortodoxă

Sursa: NapocaNews