Fundaţia Justin Pârvu vă prezintă Filmul documentar despre viaţa Părintelui Justin. FERICIŢI CEI PRIGONIŢI: Părintele Justin Pârvu, Mărturisitor al Temniţelor comuniste


FERICIŢI CEI PRIGONIŢI: Părintele Justin Pârvu, Mărturisitor al Temniţelor comuniste.

Un film documentar realizat în anul 2012 cu binecuvântarea Părintelui Justin, de către Fundaţia Justin Pârvu, în colaborare cu IT VIP Studio Baia Mare.

Scenariu: Ioan Chertiţie

Regie: Andrei Bărbos

Imagine: Ioan Teglaş

Pentru cei ce doresc să mai facă comenzi o pot face aici:


Să facem un exerciţiu de smerenie! Dintre care cel dintâi sunt eu…


atitudiniÎn această vreme curăţitoare a Postului, să ne amintim de poate cea mai reală şi autentică cugetare: Eu sunt ultimul dintre păcătoşi!

Această cugetare nu este o poveste, nu este nici o treapta înaltă la care au ajuns sfinţii. Este o realitate! Este începutul! De cate ori auzim în faţa Potirului, la Sf. Împărătăşanie: … dintre care cel dintâi sunt eu? Credem cu adevărat aceast adevăr? Ne comportăm oare adecvat acestei convingeri? Această convingere, că suntem ultimii dintre păcătoşi, este necesară mântuirii, este necesară începerii urcuşului de despătimire a sufletului. Toţi greşim, e omeneşte, de aceea haideţi să reîncepem o curăţire a sufletului pomenind stihurile de umilinţă predate nouă de Sf. Andrei Criteanul, în Canonul ce se cântă în Prima săptămână a Postului Mare. Iată cum trebuie să începem pocăinţa:

 Stihuri de umilinţă din Canonul cel Mare

Vino ticăloase sufletDe unde voi începe a plânge faptele vieții mele celei ticăloase? Ce începere voi pune, Hristoase, acestei tânguiri de acum? Ci ca un milostiv, dă-mi iertare greșelilor.

Râvnind neascultării lui Adam celui întâi-zidit, m-am cunoscut pe mine dezbrăcat de Dumnezeu, și de împărăția cea pururea fiitoare și de desfătare, pentru păcatele mele.

Mai mult decât toți oamenii, eu însumi am greșit Ție; ci Te milostivește, Mântuitorule, ca un Dumnezeu, spre făptura Ta.

Lacrimile desfrânatei, Îndurate, și eu le vărs înaintea Ta; milostivește-Te spre mine, Mântuitorule, cu îndurarea Ta.

Fii mie milostiv, strig Ție ca și vameșul; Mântuitorule, curățește-mă; că nimeni din cei din Adam n-au greșit Ție, ca mine.

Nici lacrimi, nici pocăință nu am, nici umilință; ci Tu Însuți acestea, Mântuitorule, dăruiește-mi-le, ca un Dumnezeu.

Ușa Ta să nu mi-o închizi atunci, Doamne, Doamne! Ci să o deschizi mie, celui ce mă pocăiesc către Tine.

Pe toți cei mai înainte de lege întrecându-i, o suflete, lui Set nu te-ai asemănat, nici lui Enos ai urmat, nici lui Enoh cel ce a fost mutat la cer, nici lui Noe; ci te-ai arătat sărac de viața drepților.

Greșit-am, Doamne, greșit-am Ție! Milostivește-Te spre mine. Că nu este cineva între oameni, din cei ce au greșit, pe care să nu-l fi întrecut eu cu greșelile.

N-a fost în viață păcat, nici faptă, nici răutate, pe care să nu le fi săvârșit eu, Mântuitorule, cu mintea și cu cuvântul, cu voința și cu gândul și cu știința, și cu fapta păcătuind, ca altul nimeni nici odinioară.

Fie-mi mie scăldătoare Sângele cel din coasta Ta, totodată și băutura și apa iertării ce a izvorât, ca să mă curățesc cu amândouă, ungându-mă și bând, și ca o ungere și băutură, Cuvinte, cuvintele Tale cele de viață…

Păcatele lui Manase ți-ai îngrămădit cu voința, suflete, punând ca niș te lucruri de scârbă patimile și în mulțind cele dezgus tătoare; dar pocăinței lui râvnind cu căldură, câștigă-ți umilința.

Folosit-am rău chipul Tău, și am stricat porunca Ta; toată frumusețea mi s-a întunecat, și cu patimile mi s-a stins făclia, Mântuitorule. Dar milostivindu-Te, dă-mi bucurie, pre cum cânta David.

Întoarce-te, căiește-te, descoperă cele ascunse; grăiește lui Dumnezeu Cel ce știe toate. Tu singur știi Mân tuitorule, cele ascunse ale mele; ci Însuți Tu mă miluiește, precum cânta David, după mare mila Ta…IMG_1068


La intrarea în Sfântul şi Marele Post


tumblr_ng4twvHdLg1sh0flzo1_500

 

Harul iertării şi al dragostei să sălăşluiască în inimile noastre, odată cu intrarea în Sfântul şi Marele Post! Să cerem iertare fratilor noştri şi cu pocăinţă să strigăm precum Adam înafara uşilor Raiului: „Îndurate, miluieşte-mă pe mine cel căzut!”

 


Părintele Justin Pârvu: Cuminţi şi cu „Pace tuturor!”- nu facem altceva decât să trădăm valorile şi interesele naţiunii


INTERVIU DIN REVISTA ATITUDINI NR. 37

IMG_1943Cuvânt pentru vieţuirea în noul an [1]
Trecerea în noul an nu ne foloseşte, din păcate, cu nimic. N-avem niciun spor, nu trezeşte în noi ceea ce trebuie să trezească, adică înfricoşata judecată şi veşnicia. Că-i 2013, că-i 2028, că-i 3000, asta nu spune nimic despre noi. Este anul acesta pe care l-am trăit, cu cât ne-am apropiat, cu cât am simţit mai mult trăirea noastră faţă de Dumnezeu, asta înseamnă An Nou: apropierea noastră de Sfânta Treime, că de acolo curge toată energia şi spiritualitatea neamurilor noastre. Uitaţi-vă acuma sunt atâtea noutăţi asupra noastră şi-s legate numai şi numai de viaţa spirituală, nu-i interesează de nimic altceva, decât numai de viaţa duhovnicească a fiecărei naţii, a fiecărui individ în parte pentru că ei au fost şi continuă până astăzi şi vor fi în veac împotriva lui Hristos. Acum boala lor, a stăpânilor acestei lumi, este să detroneze, să desfiinţeze din orice suflet curat şi sănătos pe Hristos. Ruga noastră aici este. Făptuirile şi îngrijirile de toate celelalte, şi astea-s bune, dar să nu depăşească o limită. Limita aceasta să fie cum am spus: ca sfânta cruce la trecerea linei ferate, crucea Sf. Andrei. La fiecare pas, atenţiune.
După cum în orice gând al nostru, în orice faptă şi cuvânt, trebuie să ne gândim dacă-i bun gândul meu, dacă-i bună fapta mea, dacă-i bună vorba mea. Trebuie redusă foarte mult obişnuinţa asta a lumii de a pierde timpul în televizor, în calculator, în internet, în toată tehnica asta a noastră. Eu nu pot să fiu împotriva lucrurilor acesta, pot să fie şi utile dar numai dacă există şi o lupă formată, serioasă ca să poată lepăda mereu tot ce există, pentru a alege ce este bun.
Albina pleacă din stup şi se duce, aleargă, se duce şi se aşează pe floricica cea care are nectar. De unde ştie care-i floarea aceea? Parcurge 2-3000 de flori pentru un gram de miere. Cam aşa ar trebui să fim şi noi: matca bună şi apoi Dumnezeu ne va ajuta pe parcurs. Să ne izbăvească de mânia Lui, să nu înnădească neamurile străine şi de forţa răului care năpusteşte asupra Ortodoxiei, în special. Căci a fost şi rămâne un nod greu pentru ei, mai ales popoarele din Răsărit unde mai au ceva sănătos în lumea noastră ortodoxă, faţă de Occidentul ăsta care s-a transformat. Ce era cultura şi civilizaţia în Franţa, Germania, Spania, Italia care iată, ce a ajuns astăzi Occidentul şi ce a ajuns Rusia. În sărăcia ei a ajuns astfel dar ei au menţinut şi cunosc adevărul şi lumina adusă pe pământ. Împreună cu îngerii care luminează şi aprindem şi noi lumânări de la ei, şi ei de la noi, mucenicii şi mărturisitorii şi martirii, cu toţii, împreună formăm buchetul acesta de flori ca să ne perfecţioneze Dumnezeu…. … Continuare »


A apărut Revista ATITUDINI Nr. 37, dedicată filosofului şi mărturisitorului Petre Ţuţea


Coperta Atitudini 37SUMAR

Editorial: Mărturisire ortodoxă de credinţă

6. Portret: PETRE ȚUȚEA – ROMÂNUL ABSOLUT
„UN COLOS INTELECTUAL ÎNTR-UN SUFLET DE COPIL”, de m-rea Paltin Petru-Vodă
18. PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: Cuminţi şi cu cu „Pace tuturor!”– nu facem altceva decât să trădăm valorile şi interesele naţiunii
25. „Ceea ce datorăm noi bunului Dumnezeu este bucurie, indiferent dacă trecem prin încercări grele şi dureroase!”      – De vorbă cu Doamna Aspazia Oţel Petrescu
36. DEZBATEREA PENTRU CARDUL DE SĂNĂTATE CU BUNE ŞI RELE
de Pr. Mihai Andrei Aldea

41. DE CE TREBUIE SĂ REFUZĂM CARDUL DE SĂNĂTATE?
de Pr. prof. dr. Mihai Valică

46. Victorie  împotriva cardului electronic de sănătate!Există alternativă, el nu mai este obligatoriu!

51.„Se cere multă rugăciune şi luptă pentru a rezista timpurilor” de Schimonahul Gurie, M-rea Sf. Sava, Palestina

54. DREPTURI FĂRĂ DRAGOSTE
de Emilia Corbu

57. Lumea în 2015 sau Agenda Elitei. O decriptare a noii ordini mondiale

63. O canonizare demult aşteptată: Sfântul Paisie Aghioritul

68. Eroul discret – Octavian Anastasescu, luptător anticomunist: Prezent! de Ciprian Voicilă

72. MONAHIA TEODOSIA (ZORICA) LAŢCU – poeta temniţelor comuniste, de Pr. Stavrofor Constantin Catană, Sf. Mănăstire Văratic

78. Inedit: Corespondenţa lui Radu Gyr cu Pr. Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade şi Pan M. Vizirescu

82.CANCERUL, REUMATISMUL, BOLILE DE INIMĂ ŞI INFECŢIA DE FOCAR DENTAR

de Dr. Gavrilescu Mihai, medic primar cardiolog

88. VIRTUŢI, PATIMI ŞI PROFESII (II), Ignoranţii şi funcţiile de conducere

de Ioan Vlăducă

91. Sinaxar Luna Februarie: Mucenicul Valeriu Gafencu şi Mărturisitorul Ioan Ianolide. „Ordinul slujitorilor lui Hristos”

de Alexandru Virgil Ioanid

95. UN VERNISAJ AL GÂNDIRII, de Sergiu Ciocârlan

Comenzi se pot face aici

 


Chilie memorială închinată Martirilor din temniţele comuniste


IMG_0006Mănăstirea Paltin Petru Vodă vă invită spre vizitarea chiliei memoriale închinată Sfinţilor Martiri din temniţele comuniste. Chilia muzeu se află vizavi de chilia Părintelui Justin, unde a vieţuit ultimii ani din viaţă. Camera memorială conţine sfinte oseminte de la Aiud şi Tg. Ocna, biroul, fotoliul şi alte obiecte personale ce au aparţinut poetului Radu Gyr. De asemenea se mai pot vedea alte obiecte ce au aparţinut savantului Mircea Vulcănescu, mărturisitorului Ioan Ianolide, dosare şi manuscrise originale ale Pr. Ilarion V. Felea, Pr. Gheorghe Calciu şi alţii.

Chiar dacă martirii temniţelor comuniste nu sunt incă canonizaţi, ei sunt totuşi nişte eroi ai neamului românesc ce prin jertfa mărturisirii lor au contribuit la căderea comunismului şi totalitarismului ateist din România. De aceea ei trebuie cinstiti după cuviinţă astfel încât curajul şi jertfa lor să nu fie acoperite de zgura uitării.

Părintele Justin a închinat cele două mănăstiri acestor martiri ai regimului comunist şi noi avem datoria de a-i duce mai departe lupta şi idealurile cuvioşiei sale, spre slava lui Dumnezeu şi a neamului nostru.

Imagini din chilia muzeu puteti vedea pe site-ul manastirii Paltin Petru Voda


Imagini şi înregistrări din cadrul simpozionului dedicat Părintelui Justin Pârvu, la mănăstirea Paltin Petru-Vodă


În cadrul simpozionului s-a sfinţit şi s-a deschis spre vizitare Camera Memorială închinată Martirilor din temniţele comuniste, cameră aflată vizavi de chilia Părintelui Justin, din mănăstirea Paltin Petru-Vodă, transformată în muzeu, unde mulţi pelerini vin spre vizitare, cinstind memoria Părintelui Justin, care ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în această chilie din mănăstirea Paltin, dedicându-se spovedaniei fiilor săi duhovniceşti şi bucurând pe fiecare pelerin ce i-a trecut pragul cu sfaturi şi binecuvântări.

I.P.S. Teodosie la ultima aniversare pământească a Părintelui Justin, 10 februarie 2013


10 februarie: Părintele Justin Pârvu ar fi implinit 96 de ani!


DSC_7945AVVA JUSTIN – APOSTOL AL DRAGOSTEI
„Omul trebuie să fie jumătate dragoste, jumătate luptă!”

Viaţă şi vieţi. Sfârşituri şi sfârşituri
Pe 16 iunie 2013 s-a încheiat calea pământească a Schiarhimandritului Justin Pârvu, de la Mănăstirea Petru Vodă, cunoscut multor drept-credincioşi din lumea întreagă. Părintele Justin s-a născut de ziua Sfântului Mare Mucenic Haralambie, pe 10 februarie 1919, în satul Petru Vodă, comuna Poiana Teiului, judeţul Neamţ. „Copilăria asta frumoasă şi bogată pe care am trăit-o eu, m-a ajutat să îndur multe din încercările puşcăriei. În zona de la munte unde bărbaţii sunt mai mult plecaţi la lucru, mamele erau acelea care se osteneau cu naşterea cu creşterea, cu formarea caracterelor şi cu influenţa în viaţa spirituală pe care o aveau ele”.
Zona Moldovei în care s-a născut părintele Justin este considerată Athosul României, datorită mănăstirilor de călugări şi de maici. Părintele Justin, copil fiind, avea o icoană cu care se culca şi se trezea înaintea ochilor: Sf. Munte al Athosului, scăldat de Marea Egee cu mănăstirile şi chiliile sihaştrilor şi în înălţime Sfânta Treime binecuvântând pe nevoitori. Mama sa, Ana, îl ducea în duminici şi sărbători la mănăstirile Durău, Secu, Sihăstria, Neamţ. Ideea de mănăstire i-a venit copilului Iosif, pe când dormea acasă în cerdac şi se trezea cu muntele Ceahlău, după cum însuşi povesteşte cu haz. Apoi era mănăstirea Neamţ cu tipografia, iar cărţile erau o atracţie pentru viitorul monah. Mai târziu, la plecarea de la Seminarul monahal de la Cernica de lângă Bucureşti, îşi amintea de lacrimile tatălui său, Gheorghe, pe care avea să-l vadă pentru ultima dată.
Părintele a intrat în mănăstire la vârsta fragedă de 17 ani. În mănăstirea Durău a cunoscut călugări foarte buni trăitori, cereşti, o Filocalie vie. Acolo erau duhovnicii unei generaţii care avea o tradiţie spirituală solidă, o responsabilitate în faţa lumii, oameni care iubeau valorile ortodoxe, care îşi puneau viaţa pentru biserică, pentru neam şi familie. Acei părinţi erau cu totul cereşti: Părintele Pahomie, om de rugăciune, Părintele Dometian, om de dragoste, Părintele Irinarh, atât de lepădat de cele lumeşti, Părintele Irimia Schivnicul, mare postitor, care-i învăţa Rugăciunea lui Iisus. … Continuare »


+ 5 februarie – Pomenirea marelui mărturisitor al temniţelor comuniste – Ioan Ianolide


ioan-ianolide-inainte-de-trecerea-in-vesnicieIoan Ianolide – cronica unei vieţi răstignite pentru Hristos
„La sfârşitul acestei amarnice experienţe, numai Hristos rămâne viu, întreg şi veşnic în mine. Bucuria mea e deplină: Hristos”
Copilăria
„Dumnezeu voia să-L descopăr pe Dumnezeu duhovniceşte”
27 ianuarie 1919, comuna Dobroteşti, jud. Teleorman – este ziua în care se naşte Ioan Ianolide, cel de-al doilea fiu al lui Nicolae şi al Ispasiei Ianolide. Tatăl, macedonean de neam, administra moşia Berindeilor, locuind cu familia la Lunca, în apropiere de Dobroteşti. Sora lui, pe nume Maria, profund legată de satul natal, devine profesoară şi se căsătoreşte cu un basarabean, rămânând până la moarte în casa părintească de la Dobroteşti.
Ca orice copil crescut la ţară în vremea aceea a gustat din bucuriile vieţii creştineşti ale satului românesc de la început de veac al XX-lea: „M-am născut român şi trăind în atmosfera religioasă autohtonă, cu slujbele bisericeşti şi tradiţiile obşteşti ale poporului (colinde, irozi, pomeni, denii, Rusalii, mucenici), cu bunici credincioşi şi o mamă evlavioasă s-au format în mine sentimentul şi convingerea că Iisus este prezent pretutindeni, că atât în altar cât şi în suflete oamenii se întâlnesc cu El, că El pluteşte în văzduh cu toţi îngerii Lui, ajutându-ne să ne sfinţim şi să ne mântuim” .
Copilăria i-a fost liniştită. Însă vremurile tulburi în care s-a născut, între dictatura lui Hitller şi a lui Stalin, pecetluiesc destinul mucenicesc al lui Ioan. Sensibil la provocările veacului său, intră în anul 1937, ca majoritatea tinerilor cu idealuri înalte din perioada interbelică, în Frăţiile de Cruce, organizaţie naţionalistă de educaţie moral-religioasă. Suflet curat, însetat de adevăr şi de dreptate, se avântă într-o luptă care îi va schimba definitiv cursul vieţii. După absolvirea liceului, datorită situaţiei materiale bune de acasă, merge să studieze Dreptul la Bucureşti, sperând într-o Românie mântuită de păcatele politicianismului burghez şi de ateismul bolşevic: „Deci până la majorat am fost un creştin tradiţionalist, dar viu, Iisus fiind taina şi izvorul vieţii mele. Dar Dumnezeu nu voia să mă opresc aici. El voia să-L descopăr pe Iisus duhovniceşte. Aşa se face că la 21 de ani am intrat în temniţă” . … Continuare »


96 de ani de la naşterea Părintelui Justin Pârvu! Sâmbătă, 7 februarie, Părintele Justin Pârvu, comemorat la Mănăstirea Paltin Petru Vodă


P.Justin.10.febrSâmbătă, 7 februarie, Mănăstirea Paltin Petru-Vodă are bucuria de a vă invita la comemorarea a 96 de ani de la naşterea marelui duhovnic de vrednică pomenire, Arhimandritul Justin Pârvu.
Părintele Justin s-a născut pe aceste meleaguri nemţene, în satul Petru Vodă, în ziua de 10 februarie 1919. O viaţă de 94 de ani Părintele Justin a închinat-o slujirii Bisericii lui Hristos şi neamului românesc. Pentru aceasta, în conştiinţa poporului român Părintele Justin a rămas ca o mare personalitate duhovnicească a neamului românesc.
Evenimentul de comemorare va fi găzduit la mănăstirea de maici Paltin Petru-Vodă, şi se va desfăşura conform programului:
Între orele:
7.00 – 11.00: Ceasurile, Acatistul Bunei Vestiri, Sfânta Liturghie şi Parastasul de pomenire a celor adormiţi.
11.00-12.00: Agapa frăţească în Trapeza mănăstirii
12.00-12.30: Vizitarea chiliei memoriale a Părintelui Justin, precum şi camera memorială închinată Sfinţilor martiri din temniţele comuniste.
12.30 – 16.30: Simpozionul duhovnicesc închinat memoriei Părintelui Justin Pârvu, cu tema: Întâlnirea mea cu Părintele Justin
16.30-18.00: Procesiune cu icoane şi făclii aprinse până la mormântul Părintelui din mănăstirea de călugări, Petru-Vodă, unde vom oficia o slujbă de pomenire.
Mormântul Părintelui Justin, unde odihnesc sfinţitele sale oseminte, a devenit deja loc de pelerinaj, unde credincioşii, în număr impresionant, simt nevoia să-şi aline sufletul, rugându-l în continuare pe marele duhovnic să mijlocească pentru ei înaintea lui Dumnezeu. Sunt nenumărate mărturii ale pelerinilor care au simţit ajutorul minunat al Părintelui Justin de dincolo de mormânt. Aceasta este o încredinţare pentru noi că Părintele Justin a câştigat cinste şi slavă înaintea tronului lui Dumnezeu şi poate mijloci pentru toţi cei ce aleargă la al său ajutor.
Să avem parte de rugăciunile şi binecuvântarea sfinţiei sale!

Sursa: ManastireaPaltin